Calendarul excursiilor si vacantelor din 2014
Ianuarie |
Februarie |
Martie  |
Aprilie |
Mai |
Iunie |
Iulie |
August |
Septembrie |
Octombrie |
Noiembrie |
Decembrie |
Cateva cuvinte…
“Fiecare dintre noi este media celor cinci indivizi cu care ne vedem cel mai des.” Vino cu noi sa imparti timp de calitate, cu oameni de calitate!
Singles Camp – alternativa perfecta pentru o vacanta petrecuta singur!
Singles Camp se adreseaza acelor “singuri” care-si doresc sa iasa, sa cunoasca oameni noi, sa se bucure de cateva zile de vacanta. Acelora care nu vor sa stea intre patru pereti in week-end-uri, care-si doresc sa petreaca sarbatorile inconjurati de lume, care au deschiderea si placerea sa intalneasca alti single.
Ofera un cadru civilizat si organizat in care se poate calatori, impreuna cu un grup de persoane trecute printr-un filtru. Spre deosebire de altii care ofera o socializare online, noi am scos totul in cadrul natural, in cel real. Pentru ca se organizeaza o tipologie larga de actiuni, ai de unde alege. Ai de asemenea cu cine sa pleci, sa-ti petreci vacanta si sa te distrezi. Nu suntem no-name, ceea ce facem este deja cunoscut in toata tara. S-a scris in presa, am aparut la tv, exista un istoric al vacantelor noastre, pe care le poti vedea pe forum. Deci exista si siguranta seriozitatii. Ramane doar decizia ta: daca esti o persoana deschisa si crezi ca ai un profil compatibil cu cei de aici, alatura-te grupului, sparge gheata si hai intr-o excursie. Cu siguranta o sa repeti apoi experienta!
Tara asta este plina de minunatii, avem Maramuresul, Apusenii, Delta, Bucovina, Retezatul, Tara Luanei, Marginimea Sibiului, Cheile Nerei, Cheile Turzii, Cozia si multe alte locuri extraordinare. Putem vizita Andalusia, Marocul, Italia, Cehia, Austria, Ungaria, Slovacia, Germania, Portugalia. Haideti sa le vedem toate astea impreuna! Calatorim cu microbuzul, in grupuri mici, astfel incat sa fie cat mai intim si flexibil posibil. Ne putem opri oricand, sa ne bucuram de un peisaj, de o floare. Calatoria noastra va semana nu cu un drum interminabil ci cu o iesire plina de rasete si bucurie!
Gigi Cindea
––––––––––––––––––
Tema zilei
Fluturi într-o scrumieră Anonyma 27.02.2013
E doar povestea unui fluture de noapte care, atatia ani, a zburat in jurul unei lumanari in forma de floare, ca si cum ar fi fost o floare ca oricare alta, reflectand lumina solara cu petalele ei…
Mult timp, luminarea a ars, consumandu-se incet, iubind in tacere, mereu mai puternica, intetzita fiind de vazduhul rascolit de zborul lui ludic… Dar fluturele zbura tot mai aproape… mai posesiv, mai navalnic, amenintand sa …citeste mai departe
Până când moartea ne va despărți… wonderland 24.02.2013
Într-un fel sau altul, într-o lume și un timp în care căsătoriile și divorțurile se fac și desfac cu mare rapiditate și ușurință, această sintagmă pare să-și fi pierdut valoarea de legământ și pecete pusă pe un angajament liber, conștient și responsabil consimțit. De fapt, nu pare, chiar este golită de semnificație în prea multe cazuri.
Voi cum vedeți păstrarea acestui ”Până când moartea ne va despărți?” Mai ales la…citeste mai departe
Mana care invata! mihaela1961 24.02.2013
Demult (asta ca sa nu incep cu ‘a fost odata’), aveam rabdare sa astept in gara vietii un ‘Fat Frumos’. Aveam si tineretea de partea mea! Eram tenace, imi creionasem in minte o tipologie a barbatului ideal, asadar asteptam sa apara ‘Alesul’ Meu!
Au trecut iubiri peste mine si la fiecare dintre ele imi spuneam, cu stomacul invadat de fluturi ‘Ecce homo’! Citeste mai departe
Jumătatea își găsește întregul? wonderland 18.02.2013
Nu stau bine, de fapt nu stau deloc la împărțire. Unu împărțit la unu este tot unu, nu?
Ce e intreg să rămână întreg. Ce e jumătate să se facă întreg. Ce e fărâmițat în fragmente disparate să se roage pentru un miracol întru reunificare.
Iar (re)uniunile să se facă în diade armonizate întru cunoașterea și acceptarea întregului. Așa cum este, nu cum ti-ai propune tu să fie.
Asa am urat eu, într-o zi, întregului Univers, care mi se părea… citeste mai departe
Singuratatea “alergatorului de cursa lunga” mihaela1961 17.02.2013
De multe ori am stat si m-am gandit ce anume m-a determinat sa fiu singura in prezent, de ce majoritatea a spus un ‘DA’, iar eu am fugit de traiul in doi!
As incepe cu “a fost odata”…citeste mai departe
Extraordinar sau normalitate? wonderland 17.02.2013
Cum am ajuns să punem eticheta de extraordinar pe normalitate?
Se pare că, din ce în ce mai mult, apreciem ca fiind extraordinare, gesturi, comportamente, atitudini, situații care, în fapt descriu normalitatea.
Mă gândesc aici la bun simț, politețe, disciplină (nu în sensul de supunere rigidă la niște norme sau la autoritate, ci în sensul autocontrolului), respectul pentru tot ce e în jurul nostru (oameni, lucruri, natură). Citeste mai departe
Factura la lumină – de tine depinde! wonderland 16.02.2013
Ce este dragostea?
Lumina vieții.
Ce este căsătoria?
Factura la lumină.
Reusită, în construcție, gluma asta
Mi-am imaginat cum ar fi să găsim, în fiecare lună un ….citeste mai departe
Un trenulet de jucarie: mocanita de pe valea Hartibaciului adda 15.02.2013
Desi sunt nascuta pe Valea Hartibaciului, mai exact in Agnita sau Agnetheln cum o numeau sasii, nu m-as fi gandit niciodata ca o sa ajung sa scriu un articol despre zona, cu atat mai putin despre mocanita. Dar am raspuns unei provocari care mi-a placut si am zis de ce nu? Cu toate ca habar nu aveam ce o sa scriu…de unde sa incep….Dar apoi au inceput sa imi vina in minte amintiri legate de acest subiect, chiar placute si care m-au facut sa zambesc, sa ma gandesc cu placere si nostalgie la perioada in care am calatorit cu mocanita… Poate ca nu ati avut ocazia sa urcati intr-o mocanita, poate nici macar…citeste mai departe
Spune DA și lasă în sufletul tău fereastra deschisă wonderland 14.02.2013
Pentru mine, întrebarea ”Single sau în cuplu?” este una retorică. Spun, oricând, DA pentru varianta ”în cuplu”. Precizez că, ”oricând” nu se asociază în mintea mea cu ”oricum”. Nu știu, poate că sunt și persoane care nu-și mai doresc, fie și la nivel declarativ, să intre într-o relație de cuplu.
Motivele pot fi … citeste mai departe
Singurătatea nu e o boală! wonderland 13.02.2013
Singurătate, buna mea prietenă, să nu fii tristă. Așa s-a întâmplat. Am învățat să pot să trăiesc cu tine, dar si fără tine. Nici iubirea de tine, nici frica de tine nu îmi animă trăirile sau acțiunile. Nu te chem, nu te cocoloșesc, nici nu te alung din vreo disperare. (așa scriam cândva, nu demult, în alt loc)
Dacă percepi singurătatea ca pe o boală, te frămânți, te îngrijorezi, te agiți în căutarea leacurilor. Dar, singurătatea nu e o boală. Iar teama de singurătate nu e un bun ghid în călătoria ta prin viață. Ea te aruncă în stări, în situații și în relații nepotrivite.
Nu singurătatea e nevoie să o…lecuiești, ci citeste mai departe
Cu Herr Galter la Kleines Cafe Gigi Cindea 29.01.2013
Un batranel cu ochi vioi, cu o voce placuta si calda. Mereu zambind, foarte atent in jur si cu iutime a mintii la cei 86 de ani ai sai care ar face invidios pe orice tanar. Heinz Galtner a fost preot evanghelic, nascut in Avrig, intr-o familie cu mare traditie clerica. Tata, bunicul, strabunicul si acum si fiul lui este la fel preot. Aseara era insotit de sotia sa, o doamna cu parul alb, distinsa dar cu aer bland. Atenta tot timpul la ce ne povestea sotul sau, de parca ar fi ascultat prima oara aceste lucruri…
M-am dus la Kleines Cafe impins de curiozitatea mai departe …
Printre lole Gigi Cindea 27.01.2013
Imi plac comunitatile mici. Unde lucrurile se intampla incet si cunoscut. Intr-o lume ce parca intra in causul palmelor. Si incape intr-un degetar. Unde cei de’un leat s-au jucat impreuna, au fost la scoala in aceleasi banci, s-au gasit perechi intre ei, au copii de-o varsta, au aceleasi povesti de nu stiu cati ani si poate desi n-a trecut vreo saptamana fara sa se vada, cand se intalnesc nu se mai opresc din vorba, de parca cine stie ce noutati ar avea sa-si spuna! Unde vecinii vorbesc peste gard sau la banca din fata portii, unde si cainii se cunosc intre ei. Si unde ai zeci de veri, verisoare, matusi si unchesi… citeste mai departe
O regina in Marginime Gigi Cindea 20. 12.2012
Portul marginenilor are o nota de eleganta si sobrietate aparte, aproape aristocratica.Este cvasicunoscut si admirat de toata lumea, insa putina lume stie cine a influentat costumul salistenilor, devenit ulterior model pentru toate satele din jur.
Pana in 1900, portul din zona Marginimii Sibiului era inflorat si … citeste mai departe
Relativitatea relativa Gigi Cindea 08.12.2012
Intr-o lume guvernata de competitie si orgolii sociale, furtul intelectual este unul dintre micile rele care se intampla in spatele cortinei. Dar exista si faptul ca el se desfasoara pe un teren si intr-un mediu care de genere nu se asociaza cu minciuna si hotia, apare ca frapant si strident in ochii publicului. Atunci cand acesta afla, pentru ca de regula astfel de lucruri devin cunoscute doar dupa mult timp sau chiar deloc.
Atribuirea nemeritata a ….citeste mai departe
Perceptia si etalonul Gigi Cindea 20.11.2012
Urmaresc de ceva vreme, cu o curiozitate introspectiva, o emisiune tv, un nereusit hibrid intre reality show si o facatura de platou. Dar care atrage, ca si orice lucru prost, ca orice vine din zona grobiana, o gramada de telespectatori. M-am alaturat si eu multimii de gura casca, pentru a intelege fenomenul.
Nu ma intereseaza in mod direct nici ce se intampla acolo, nici personajele, nici reactiile lor. Ceea ce urmaresc si analizez este doar reactia publicului, in primul rand ce-l determina si-l tine in fata unei sticle in spatele careia nu se intampla nimic pentru care merita sa-ti pierzi timpul. Inca mai incerc sa gasesc o explicatie pentru placerea sadica de a-ti pierde ore intregi in fata unui spectacol atat de ieftin…
Altceva insa …. citeste mai departe
Inorog inhamat Gigi Cindea 31.10.2012
La binecunoscuta „lista” a poruncilor, care incalcate si devenite pacate – inchid muritorului usa raiului, as adauga si una ce tine de progenituri. Cine poseda.
Mereu am considerat ca cea mai mare investitie pe care o poate face un om este in educatia odraslei. De la punerea ghiozdanului in spate (cu sandvici si mar), pana la inchirierea unei camere in Londra sau Viena. Nu te opresti din ajutor si indrumare, decat cand consideri ca si-a atins limitele (de care esti vinovat genetic). Nu trebuie fortata aceasta limita, dar trebuie incurajat sa o atinga.
Dupa ce termina cu scolile, urmeaza intrebarea – …citeste mai departe
Farmecul Gigi Cindea 22.10.2012
Esenta lucrurilor este farmecul. Cum la gatit, este sarea. Faci o mancare si nu pui sare in ea, n-are nici un gust. La fel cu lucrurile din viata: reteta reusitei este un strop de farmec. Bun, rau, orice faci – e nevoie si macar de o picatura de farmec.
Chiar si pacatele sunt altfel privite daca au farmec, ba chiar, cu un pic de sansa, sunt iertate. Iar despre faptele bune – ce sa mai vorbim! – nu este suficient sa le faci, trebuie sa adaugi farmec pentru a fi vizibile, admirate si primite. Una este sa faci pe samariteanul cu cineva, mecanic si exact si alta e cand pui in gest si ceva din sarmul tau.
Sunt oameni urati, dar care stiu sa fie fermecatori, sunt oameni frumosi care ne apar tare urati. Perceptia de frumos a celor din jur tine de priceperea cu care stim sa ne facem placuti. Cautati deci in cutiuta de farmece….
Monah la Stanisoara Gigi Cindea 18.10.2012
Am cunoscut Manastirea Stanisoara cu ani multi in urma, eram in liceu atunci si organizasem impreuna cu un prieten o excursie acolo. Din 3-4 cati fusesem initial, am ajuns sus vreo 30…A iesit o petrecere, care a ajuns pana la cancelaria Liceului Gh. Lazar, unde invatam mai toti care fuseseram pe Cozia. Greu si cu note scazute la purtate s-au stins ecourile minunatiilor ce le-am facut pe-acolo…
Manastirea era atunci de …citeste mai departe
Poiana cu pauni albi Gigi Cindea 17.10.2012
Cred ca exista paradis. Cred ca exista locuri fermecate, cu elfi, fauni si iele. Un peisaj disneydian, asa imi inchipui eu frumosul absolut: cu luminite pe cer, cu paduri de flori, cu roiuri de fluturi multicolori. Sunete de harpa, clinchete de clopotei de gentiana, triluri de robin . Miresme de flori andaluze si iasomie. Cu adieri de aer cald, usoare, ca niste atingeri de fulg. Copaci incarcati de fructe, ciorchini mari de struguri atarnand din vii. Rauri cu ape de clestar. Tulburate doar de zvapaiala pestilor aurii. Punti din lemn acoperit de muschi. Si case din piatra, cu ferestre mici pline cu flori. Cu pridvoruri largi, umbrite de iedera rosie. Campuri de margarete si maci. Palcuri de trandafiri salbatici.
Vreau sa vad poiana cu pauni albi. Pasii mi se funda in iarba matasoasa, fruntea se umezeste de la roua de pe frunzele mestecenilor pe langa care trec. Imi simt respiratia, bataile de inima cum devin tot mai repezi. Nu stiu cat de departe e. Dupa fiecare luminis sper sa apara. Si iara merg. De cativa ani intruna. Sper insa sa o gasesc si sa o vad vreodata. Aici sau acolo.
Lipitanii de la Hofburg Gigi Cindea 15.10.2012
Daca strabati drumul de la Opera, pe langa Albertina, spre Piata Sf Michael din Viena, inevitabil treci pe langa Scoala de Calarie Spaniola. Sunt acolo inainte de a intra in piata, doua treceri pe sub boltile cladirii, din care una pietonala. Am trecut de mai multe ori pe acolo, dar de data asta, am avut norocul si sansa sa gasesc deschise usile superioare ale padocurilor lipitanilor. Grajdurile lor sunt in forma de U, formand in centru o curte interioara. Calutii aveau capul scos spre curte si se priveau curiosi, parca s-ar fi vazut prima oara. O imagine pe care imposibil sa o uiti vreodata. Capetele lor albe, coamele sure si ochii aceia mari… Se adulmecau, nechezau usor, de fapt era mai mult un fornait din acela bucuros, isi scuturau coamele…Cu siguranta ca isi povesteau ceva….Am zabovit pret de cateva minute privind la superbele animale. Cu un zambet care nu mi-a disparut o vreme de pe chip, am intrat prin poarta principala a Palatului Hofburg. In stanga este un monitor pe care ruleaza secvente din demonstratiile cailor, in arena Scolii Spaniole. Fermecator si aristocrat se misca lipitanii aceia! Pasesc, defileaza, danseaza, cu o gratie nemaintalnita. Sunt parca constienti de frumusetea lor, de alura lor….Si fundalul superb al arenei, cu balcoane si culori imperiale. Un spectacol intregit de muzica clasica. Extraordinara combinatie de frumos!
Zmeii de pe Cozia Gigi Cindea 20.10.2012
Am urmat firul Oltului, de zeci, poate de sute de ori. De tot atatea ori am privit doar la soseaua ce serpuieste incolacindu-se pe dupa stanci, la namilele de camioane ce ma intepeneau in spatele lor si la casele ce se insira de-a lungul drumului. Rareori mi-am ridicat privirea spre culmile stancilor golase si si atunci cand am facut-o, a fost doar pentru cateva fractiuni de secunda, pt ca imediat mi-o coboram, atent la drum.
Am avut sansa sa-l cunosc pe Pavel, zburatorul de pe stanci, asa cum l-au numit cei din grupul cu care am urcat pe stancile Coziei. Am avut ocazia sa-mi petrec 3 zile cu un om care a crescut pe plaiurile de langa Olt si care acum vegheaza la pastrarea minunatiilor de acolo. Numai datorita unor astfel de oameni, ca Pavel, mai gasesti …citeste mai departe
Trubadur la curtea imperiala Gigi Cindea 18.07.2006
N-am stiut niciodata sa masor libertatea. Adica, de unde pana unde tine ea si ce inseamna cu adevarat sa fi liber. Un Bichon tinut cu pompoane si lesa cu pietre Swarovski, rasfatat pe matasuri si perne moi, este liber? Dar cimpanzeii din Monkey’s World, care topaie prin tarcuri imense, care au la dispozitie hrana variata si pe placul lor si care se bucura de toata atentia ingrijitorilor? Dar pestisorii din acavariile cu castele si plante, feriti de pradatori si imbuibati cu tot felul de viermisori? La Viena, am aflat raspunsul.
Plecasem din centru spre Schoenbrunn. … citeste mai departe
Vidi Napoli a poi muori Gigi Cindea 19.06.2012
Inainte de a-l vedea, citisem multe din opiniile celor care il vizitasera. Majoritatea il catalogasera simplu si sec – orasul constrastelor, zona insalubra, pe alocuri nesigura. Adevarul este ca asta am simtit si eu la primul impact. Ma socase acea circulatie nebuna „no rules”, gunoaiele imprastiate pe trotuare, balcoanele pline de oameni si rufe. Apoi incet – incet am inceput sa-l inteleg si am sfarsit prin a-l iubi. Napoli este un oras viu si plin de personalitate. Nu seamana cu nici un loc pe care l-am vazut pana acum. Nu poate fi copiat si nici luat ca model. Este unic in felul lui. Iar fara rufele care atarna din balcoane, fara gunoaiele din gangurile dintre blocuri, fara forfota nebuna de pe strazi, n-ar mai fi el. Amestecul acela de rase, de arhitecturi, invalmaseala din strada, sporovaiala care incepe odata cu rasaritul si inceteaza doar dupa miezul noptii, iti da senzatia ca ai intrat intr-un imens creuzet. Ca te amesteci cu orasul, ca ajungi sa faci parte din el. Ii simti pulsul. Acolo nu exista monotonie iar cuvantul plictiseala cred ca nu are traducere in italiana aceea repezita.
De pe fereastra hotelului priveam strada. As fi stat asa ore intregi, uimit si incantat. Mi-as fi dorit sa fiu, macar pentru cateva ore, parte din ea. Si pentru o seara, napoletan.
Aspirina Bayer Gigi Cindea 25.04.2012
Cata lume acuza nemtii de rigiditate, inflexibilitate si automatism! Cati ii judeca asemuindu-i cu niste roboti, cu niste masini trase cu cheia, puse pe directie si lasate sa-si faca ciclul pentru care au fost programate! Prea multa perfectiune?!
Da este adevarat, aleile sunt parca desenate, iarba este egala, galbenul nu este langa roz si nici movul langa maro. Masinile nu raman in pana, autobuzele circula la timp si berea se serveste rece.
Eu unul prefer sa traiesc printre niste …citeste mai departe
Marea behaiala Gigi Cindea 13.04.2012
Goana dupa miei, ceapa si cas e in toi. Oameni nervosi si grabiti, plase pline, coloane de masini, claxoane, un peisaj obisnuit pe la noi pentru o (pre)sarbatoare. Niciodata nu am inteles de ce trebuie sa ne napustim pe bietii miei, sa organizam adevarate vanatori prin piete, curti si tarcuri. Imi scapa si semnificatia religioasa, daca este vreuna. Sacrificiu? Pentru cine si de ce?! Nu stiu si nu cred ca are mare importanta din moment ce asta este obiceiul si la majoritatea romanilor place. Daca-i de bine de ce trebuie gasit cusururi? Tocmai de aceea nu mai zic nimic si astept si eu ca toata lumea sa vina duminica, cu friptura, ciorba si drobul.
La o palma de cer: Jina Gigi Cindea 9.04.2012
Din Vatra Marginimii Sibiului, un drum unduitor te poarta spre varfurile Cindreilor strabatand sate de oieri, pasuni, stancarie si bradis. Urcand ai senzatia ca ai pasit pe un taram cu alte dimensiuni si ritm a timpului. Ticaitul este mai lenes, oamenii, animalele, parca chiar si vantul au o lentoare, o moliciune neobisnuita. Un film ce ruleaza cu incetinitorul.
In poarta ne astepta …citeste mai departe
