Autor Subiect: De ce suntem single ?  (Citit de 256606 ori)

0 Membri şi 3 Vizitatori vizualizează acest subiect.

Offline Valentin2016

  • Jr. Member
  • **
  • Mesaje postate: 50
Re: De ce suntem single ?
« Răspuns #2040 : Vineri, 06 Septembrie 2019, 21:01 »
Ce mi ar placea mie sa am timp si permisiune sa va spun eu de ce sunt singur...dar nu singur asa in povestile voasttre  simple si banale....ci o singuratate absoluta...asa ca sa aveti ce povesti in excursiile voastre.Si mi spun asta de mult timp, ca trebuie sa imi fac timp, sa impartasesc o poveste stupid de teribila , dar reala.


Ca daca ai ajuns vaduva si tu au trebuit 4 ani sa realizezi ca ai toti suntem muritori si trecatori si ca ai asa nevoie de un refresh adanc, si culmea refres urile acestea sunt pe toate strazile.Bun...trebuie sa mi fac timp

Offline Leia

  • Jr. Member
  • **
  • Mesaje postate: 64
Re: De ce suntem single ?
« Răspuns #2041 : Duminică, 08 Septembrie 2019, 01:30 »
Valentin2016, pare interesant ce spui, dar, pentru mine, te rog lămurește mai clar.
Suntem tot și nimic.

Offline Valentin2016

  • Jr. Member
  • **
  • Mesaje postate: 50
Re: De ce suntem single ?
« Răspuns #2042 : Marţi, 10 Septembrie 2019, 09:50 »
Buna dimineata! Ei, asta suna așa ca o ațâțare sau instigare...Dar, dincolo de toate, am avut intenția de multe ori de a scrie de ce am participat la excursii, si,de fapt, de ce sunt in situația in care ma aflu. La început, ca si acum, mi a fost puțin rusine, este o rusine care nu tine cont de vârsta, tine cont de capacitățile tale si evident de mult noroc. Căci totul de multe ori se reduce la a fi omul potrivit , la momentul potrivit.

Alte ori ,mi am spus ca nu as putea scrie întâmplările mele, având in vedere si luând in mica considerație ca ele sunt încărcate de foarte mult negativism si distrugere, iar aici , pe forum, ca si in excursii, eu am sesizat o atmosfera pozitiva. Mereu am sperat ca voi schimba ceva, dar cred ca am incercat doar sa fiu optimist.

 Probabil, toti ar trebui sa ne facem mea culpa intr o zi si sa vedem unde ne situam, sa fim sinceri si clari, sa vedem daca norocul ne a lovit sau ne am lovit noi insine. Citeam intr o dimineata pe un forum ca o micuta bucureșteancă care se alinta pe aici, doreste sa meargă in Japonia in dorinta de a savura sushi original, dar apoi,simplu si clar, are o retorica despre existenta partii masculine. Bun. Din ciclul - Am intalnit si romani fericiti (o utopie).


Desi ceea ce probabil am sa incep sa scriu intr o zi,exista pe niste foi pe la un Parchet prin Romania, nu stiu daca am voie sa scriu,dar daca am sansa o voi face,caci asa cum spunea si o persoana mai sus, cum ca a asteptat patru ani sa realizeze ca este in viata si ca zambetul e pe undeva la colt de strada din Bucuresti,si eu cred ca am asteptat prea mult si am protejat prea mult niste idioti. Eu am asteptat 12 ani, niste idioti sa termine un proces de distrugere.Si asa , mi am distrus viata.Total.Irecuperabil.

Dar ca sa va spun si ceva care nu tine de acest subiect, altceva, total fara sens, duminica in Piata Mare din Sibiu a fost un banal concert Zdob si Zdub sau ceva in gen.Cred ca de vreun an tot incerc sa ma tin de Piata Mare din Sibiu si pot spune cu siguranta ca niciodata nu am vazut o piata mai vie, plina de viata decat duminica.Mai, voi intelegeti plina plina de viata.Nimeni nu a reusit sa scoata atata viata si atata suflet din piata aia ,mai mult decat niste bieti basarabeni cu tricouri negre.Mai, atata energie pozitiva si eliberare de viata si suflet nu exista.Erau ceva turisti straini , ca de obicei, se uitau si ei ametiti...Cumparati nuci ca a venit toamna.