puiule, io ti-am mai zis parerea mea: oameni minunati exista pe lume, si femei si barbati, dar dupa o virsta le e greu sa se intilneasca. daaca jocul intimplarii nu se intimpla, unde sa cunosti pe cineva? la munca sau prin prieteni comuni, cam asa vad eu ocaziile. daca astea nu intra in calcul, ce mai ramine? ca la 20 ani legi cunostinte mult mai usor – la scoala, prieteni multi, iesiri multe, e altceva. dar acu? spuneti-mi voi daca va aflati foarte des in situatii in care merge un flirt sau un zimbet mai cu intelesuri. eu recunosc ca nu.
cind nu sunt la servici sunt in metrou catre al doilea servici. cind ies cu prietenii, sunt mereu aceiasi, ma invirt in aceleasi medii si cercuri sociale. generatia mea (includ aici si alte fete pe care le stiu si sunt in aceeasi situatie) are nesansa de a nu le putea face chiar pe toate la acelasi nivel de performanta si daca te axezi pe una ajungi sa ramii in urma la alte capitole. cunosc femei minunate care sunt singure ca nu au unde sa cunoasca pe cineva, si atunci se regasesc in munca si cariera. ceea ce pina la urma nu e rau, decat sa stea frustrate si dezamagite ca nu s-au “realizat” in viata.