Autor Subiect: De ce suntem single ?  (Citit de 481199 ori)

0 Membri şi 4 Vizitatori vizualizează acest subiect.

Caroline

  • Vizitator
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem single ?
« Răspuns #960 : Miercuri, 07 Decembrie 2011, 18:46 »
Dar, si singuri tot impreuna suntem! De ce?
Pentru ca am intalnit insuportabilul care accepta "insuportabilitatea" mea.

Acesta este idealul... Felicitari, daca zici ca l-ai atins!

Offline clara39

  • Full Member
  • ***
  • Mesaje postate: 128
  • ..si maine va fi o noua zi.....
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem single ?
« Răspuns #961 : Marți, 20 Decembrie 2011, 18:49 »
buna seara..abia m-am inscris pe acest forum si mi-a placut ce am citit aici..sunt divortata de 2 luni..si vreau sa merg mai departe..imi pare rau ca nu am gasit saitul sa ma pot organiza si eu pt sarbatori..dar voi participa la alte excursii..

varsator38

  • Vizitator
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem single ?
« Răspuns #962 : Marți, 20 Decembrie 2011, 20:24 »
fi binevenita Clara!noroc in continuare si "MERGI MAI DEPARTE!"portile sunt deschise :)!

romantic

  • Vizitator
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem single ?
« Răspuns #963 : Miercuri, 21 Decembrie 2011, 18:05 »
Salutarile mele tuturor ! Abia ieri m-am inscris in acest SC. Ma numesc Viorel, sunt din Pitesti si sunt single si fara obligatii. Sunt singur deoarece inca nu am intalnit fiinta careia, as dori,  sa ma dedic cu/din tot sufletul ptr tot restul vietii, fiind un familist convins precum sentimental si romantic. Singuratatea m-a impins catre acest site (SC) cu speranta ca viata mi se va schimba iar monotonia, plictiseala, starea de neliniste vor disparea...

Offline almi_gabi

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 7620
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem single ?
« Răspuns #964 : Miercuri, 21 Decembrie 2011, 19:49 »
clara, viorel - bine ati venit alaturi de noi !
sper sa gasiti aici amici langa care sa va simtiti bine si sa uitati de singuratate si plictiseala

romantic

  • Vizitator
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem single ?
« Răspuns #965 : Luni, 26 Decembrie 2011, 17:44 »
Multumesc "almi_gabi" ptr intampinare si incurajare. Sper sa fie bine desi, cu toate ca am investit f. mult suflet in relatia de cuplu, fiind un familist convins si nu numai..., iata-ma tot singur, indurerat si trist. Cu stima, Viorel

julia

  • Vizitator
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem single ?
« Răspuns #966 : Miercuri, 28 Decembrie 2011, 09:29 »
Citat
Jurnalul incepatorului - De ce suntem single ?

de ce nu ?

Offline Sara

  • Sr. Member
  • ****
  • Mesaje postate: 314
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem single ?
« Răspuns #967 : Miercuri, 28 Decembrie 2011, 12:04 »
de ce nu ?

Pentru ca-i mai placut in doi  :)!
E curios cum umarul unei femei poate parea uneori de stanca pentru un barbat.

Offline bit

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 3015
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem single ?
« Răspuns #968 : Miercuri, 28 Decembrie 2011, 12:13 »
Sau nu.

Offline Sara

  • Sr. Member
  • ****
  • Mesaje postate: 314
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem single ?
« Răspuns #969 : Miercuri, 28 Decembrie 2011, 12:35 »
Sau nu. Depinde de individ, de circumstante...
Mie personal starea de singuratate, de single sa zicem - imi pare o stare tranzitorie catre adevarata implinire: viata de cuplu. Pentru mine viata de cuplu este net superioara celei de singuratate si chiar daca fiecare dintre variante are plusurile si minusurile ei, consider ca in doi ii este sortit omului sa se implineasca, sa ii fie mai bine, sa simta bucuria adevarata. Am simtit aceste lucruri in cuplu si chiar daca notiunea de cuplu acum e "sparta", constat ca ceea ce exista in doi nu poate fi nici pe departe egalat de unul singur.

E un trai si asta, de unul singur. Poate fi o optiune buna pentru un timp. Iti poate aduce liniste, confort psihic, siguranta. Pentru o vreme. Pana cand se naste in tine dorinta de a imparti cu cineva: un gand, o vorba, o mancare, un dans. O privire. O privire nu ti-o poti oferi singur decat in oglinda, unde te vezi DOAR pe tine. Ori cand il privesti pe cel de langa tine si ti se umple sufletul de bucurie ca e cineva langa tine, sentimentul este inconfundabil. Cand un cineva de langa tine iti aduce o cana cu ceai cald sau cand ii oferi ceva celui de langa tine...eu constat ca toate aceste lucruri nu le pot face doar eu cu mine insami. Si totusi le pot exesa cu tata, mama, copilul, o vecina, un coleg. Nu este acelasi lucru.
Un partener de viata are un loc al lui si numai al lui care nu poate fi inlocuit cu absolut nimic.
E curios cum umarul unei femei poate parea uneori de stanca pentru un barbat.

Offline bit

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 3015
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem single ?
« Răspuns #970 : Miercuri, 28 Decembrie 2011, 13:50 »
Sau dorinta de a fi, de a imparti, de a...cu cineva ti-a fost imbacsita asa de tare de un cineva precedent incat preferi solitudinea. Asta ar fi o varianta. Alta ar fi faptul ca observi ca esti o fire dificila (chiar foarte) si esti constient ca nu ai cum sa-ti gasesti jumatatea tocmai din cauza asta. Si atunci ce faci? Renunti la ceea ce te face sa fii tu doar ca sa nu fii singur? Pana cand? Pana cand se aduna multe si ceva se-ntampla. Nu. Consider ca cuplul e o ecuatie cu suficient de multe necunoscute incat nu o pot rezolva de unul singur. Asa ca nu zic nici da dar nici nu. Pur si simplu las lucrurile sa se-ntample.

Offline balanta

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 626
  • ...sa fiu eu insami
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem single ?
« Răspuns #971 : Miercuri, 28 Decembrie 2011, 16:46 »
as combina si de la tine Sara si de la Bitek...am dorinte de impartit care din pacate nu se asorteaza cu dorintele altora...si altii au dorinte de impartit dar nu sunt pe gustul meu...nu chiar toate...ei daca adaug si timpul, si educatia si evolutia personala si varsta si chima si bagajul emotional si familia extinsa si sanatatea ...wow ce ecuatie...cine sa o rezolve ?...care e probabilitatea?
"...am invatat ca poti continua inca mult timp dupa ce ai spus ca nu mai poti..." Octavian Paler

Caroline

  • Vizitator
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem single ?
« Răspuns #972 : Miercuri, 28 Decembrie 2011, 20:42 »
Sunt tentata sa subscriu @bitek, dar completez: "In doi" nu merita decat atunci cand amandoi se simt mai bine astfel decat single.  ;)

Offline Sara

  • Sr. Member
  • ****
  • Mesaje postate: 314
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem single ?
« Răspuns #973 : Vineri, 30 Decembrie 2011, 12:48 »
Sunt tentata sa subscriu @bitek, dar completez: "In doi" nu merita decat atunci cand amandoi se simt mai bine astfel decat single.  ;)

Foarte frumos spus...
Dar ca sa ajunga sa "merite"... nu stiu de ce, dar sunt tentata sa spun asa: ca sa merite, trebuie sa risti, sa ai cuajul sa te autodepasesti, sa-ti invingi temerile si falsele conceptii despre tine si despre altii, si, nu in ultimul rand, cred ca e nevoie sa stii cand si pentru ce sa lupti ca sa ajungi la un moment dat sa spui: ne simtitm bine in doi, a meritat tot efortul pe care amandoi l-am depus (cel mai adesea nu in acelas timp).

Pentru unii poate suna a utopie, pentru altii a imposibil. Iar pentru unii doar indrazneala de a visa la imposibil, astfel incat imposibilul sa devina posibil.

PS: Ultimele 3 mesaje imbina foarte frumos ceea ce poate multi am dori sa avem: o relatie in care sa fim noi insine, sa nu ne pierdem putin cate putin particele din personalitatea noastra, dar si sa ii dam voie in acelasi timp partenerului/partenerei sa fie el/ea insasi. Iar asta eu cred ca nu se intampla brusc, inca de la inceput. Un proces de armonizare este necesar, un timp anume pentru a vedea ce poti accepta si ce nu, pentru ce poti tolera si ce nu poti tolera, pentru a afla daca esti pregatit a face anumite sacrificii pentru a fi intr-o relatie (pentru ca din pacate, fie ca ne pace sau nu, sacrificii sunt si vor fi in orice relatie, indiferent de natura ei, conteaza numai cum le faci - cu inima usoara, sau contrans si cu inima grea).

Cand simti in tine ca ai mult de daruit - DE DARUIT fara a cere ceva in schimb, fara a emite pretentii, fara a scoate ochii, fara a revendica, tipa, cere, mutila personalitatea celui de langa - acceptand ca probabilitate faptul ca cel de langa tine poate are numai de luat, cred ca persoana de care ai nevoie se iveste la orizont si ai cui da si cineva are de luat, implinindu-se un echilibru natural. Ceea ce poate deranjeaza cel mai adesea este tocmai faptul ca DAI si nu primesti (cand poate asta ti-e menirea momentana) si ca nu primesti ceea ce VREI TU de fapt, ci primesti ceea ce cel de langa are si poate sa-ti dea.

Citeam zilele trecute o carticica depre comnicarea relationala pe intelesul celor mici  - chiar asa se numeste carticica (idei din metoda ESPERE a lui Jacques Salome, in traducere libera Energie Specifica pentru o Ecologie Relationala Esentiala). Mi s-a parut extraordinara.

Caroline, poate te va inspira si ajuta in sfera prefesionala si nu numai (am inteles ca activezi in domeniul invatamentului).
Va atasez o brosurica pe care am scos-o de pe site-ul oficial al lui Jacque Salome, brosura pe care eu mi-as dori sa o printez. Am gasit in ea cateva principii atat de clar si frumos enuntate, atat de "bun-simt" si totusi inca necunoscute multora in manifestarea fireasca.
E curios cum umarul unei femei poate parea uneori de stanca pentru un barbat.

Offline Sara

  • Sr. Member
  • ****
  • Mesaje postate: 314
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem single ?
« Răspuns #974 : Vineri, 30 Decembrie 2011, 13:05 »
(...) observi ca esti o fire dificila (chiar foarte) si esti constient ca nu ai cum sa-ti gasesti jumatatea tocmai din cauza asta.

Cine defineste un om ca fiind dificil?
Oare nu tocmai cel ce refuza sa-l inteleaga pe celalalt? Esti un om dificil, esti un om dificil, esti un om dificil, cine se se inteleaga cu tine?
O auzi la  tot pasul, ba cei din jur, cu "bunavointa" ti-o mai si spun, spre "binele" tau cica si ajungi sa crezi un mit: ca esti dificil.
Dar in realitate NU esti dificil, ci esti TU, cu personalitatea ta distincta fata de cea a altor oameni.

Daca ai alte cerinte, daca ai alte necesitati, daca vrei pur si simplu ALTCEVA decat altii, asta nu inseamna ca esti dificil, ci ca esti ALTFEL decat altii  :)! Si e firesc sa fii altfel decat altii. Cu multi ani in urma am invatat pare-mi-se la logica in cls. a IX a ca fiecare este unic in felul lui. Pai....daca suntem UNICI, e firesc sa fii intodeauna "altfel" decat ceilalti.

Si pentru faptul ca suntem altfel decat ceilalti, ne permite atat noua insine cat si celor din preajma noastra sa ne imbogatim reciproc personalitatile prin ceea ce noi oferim inconstient si prin ceea ce altii ne daruiesc altii inconstient (la nivel constient procesul de "imbogatire a personalitatilor noastre e si mai rapid si mai mult scutit de suferinta, pentru ca prin constientizare stii ce oferi in mod constient, stii ce refuzi in momd constient si, de asemenea, stii ce primesti si daca e cazul sa primesti ce ti se ofera).

Mergand pe firul invers a celor ce tocmai am scris: cum am defini noi un om dificil?

Eu cand ma refer la un om ca fiind dificil, ma gandesc la un om cu care este necesar sa depun niste eforturi in a comunica ce vreau si ce asteptari am eu de la el. Un om care intelege lucrurile in maniera lui, fara a-l interesa de mine sau de altii.

Voi cum vedeti un om dificil?
E curios cum umarul unei femei poate parea uneori de stanca pentru un barbat.