La Albota o sa avem o tabara new entry, dar asta un pic mai incolo. Vreau sa folosesc prilejul sa mai bat Arpaselul dupa pastravi. Sunt acolo niste locuri extraordinare. Mergeam acolo des cu un bun amic si intotdeauna prindeam cativa "pistruiati". Din pacate acum 3 ani el s-a prapadit si n-am mai calcat nici pe Laita, nici pe Arapasel. Albota s-a construit relativ recent, acolo era doar o cabanuta administrata de doi tineri. Dupa ce muscaream 5-6 ore, ne opream la cabana si mancam un pastrav cu mamaliguta si cu mujdei. Plecam apoi la Manastirea Cartisoara, cea noua era in constructie, acum cred ca s-a terminat. Sandu, fiu de preot era destul de legat de acest lacas, preotul de acolo ii era si duhovnic. Calugaritele de la Cartisoara se ocupau sub supravegherea si indrumarea staretei de atunci, de pictura. Vindeau icoanele in America si banutii ii foloseau pt construirea manastirii. Ajutam si eu cu Sandu cu cate ceva, duceam ulei, zahar, margarina, tot felul de alimente. Stareta ne invita in sala de pictura, acolo unde calugaritele lucrau si ne servea cu cate o afinata sau cu un pahar de vin rubiniu.
In apropiere s-a vanat lupul medaliat cu aur, se pare cel mai mare care a trait in Europa. Toata zona este populata din plin cu animale, capre, ciute, ursi. Am vazut o gradina de meri care avea tulpinile invelite in tabla, pt ca ursul obisnuia sa vina si sa rupa cate o creanga incarcata cu fructe. De fapt cum inaintam spre zonele de aductiune montana, incepea sa miroase a salbaticiune. Nu puteam deosebi:vulpe, urs, lup. N-am vazut decat urme, am avut sansa sa nu ma intalnesc vreodata cu un urs.
Acum Albota este un loc comercial, placut intradevar, dar nici pe departe ce era si mai ales ce insemna pt mine odata. Mi-am tinut si eu si Sandu de cateva ori ziua acolo la cabanuta de langa pastravarie si ne-am distrat atat de bine....