Lăcomia unor arhitecți a distrus o perlă a Bucureștiului, cu o șmecherie
Corpuri ale unei elegante case construite în 1891 de arhitectul Wilhelm Bast, în care a trăit Teodor Rosetti-Soleşti, fost prim-ministru și fratele soției lui Alexandru Ioan Cuza, Elena Doamna, au fost dărâmate. Clădirea aparținea firmei Proiect București, iar în locul ei se va ridica o monstruoasă clădire de birouri. Clădirea veche de 120 de ani e clasificată monument istoric, iar dărâmarea nu se putea face fără girul Ministerului Culturii și al Primăriei București.
În locul elegantului corp de clădire de pe str. Povernei nr.1-3 se va ridica o monstruoasă clădire de birouri clasa A. “Nicio altă dezvoltare de birouri realizată în Capitală în ultimii ani nu a reușit să ofere un loc atât de central și exclusivist ca noul ansamblu «Alecsandri 8»”, se laudă dezvoltatorii Proiect București în broșura de prezentare. Ironia sorții face ca dezvoltatorii care au obținut PUZ-ul de construire al complexului de birouri, fiind proprietarii clădirilor-monument, să fie tocmai o firmă de arhitecți, Proiect București. Este drept, compania Proiect București își prezintă pe siteul propriu activitatea începută în 1953 prin realizări precum Casa Scânteii, deci pretențiile estetice nu pot fi foarte ridicate.
Casa Rosetti-Solești din strada Povernei 1-3 a fost clasată monument istoric, ea apărând pe lista Monumentelor Istorice de pe siteul Ministerului Culturii din 2010.
Pentru a putea fi dărâmate corpuri de clădire fără ca aceasta să fie declasificată, s-a recurs însă la o șmecherie: corpuri ale clădirii de o eleganță arhitecturală de necontestat au fost clasate drept anexe și a fost obținută autorizația de desființare.
Casa Rosetti Soleşti apare cu corpul dreptunghiular, păstrat şi astăzi, şi cu extensia cu coloane, în planul Bucureștiului din anul 1911, arată Silvia Colfescu pe blogul său. Arhitectul iniţial al casei a fost Wilhelm Bast. Clădirea a fost completată în 1928 de arhitecta Virginia Haret Andreescu, nepoata pictorului Andreescu şi soţia inginerului constructor Spiru Haret-Gold, fiul marelui cărturar Spiru Haret. Transformările şi adaosurile ulterioare au constituit o excepţională reuşită, arhitecta integrând organic noul corp de casă ansamblului de clădiri. Noua clădire a fost construită în continuarea colonadei, o adevărată casă boierească a cărei arhitectură este coordonată cu cea a celorlalte două edificii.
Pe lângă distrugerea patrimoniului, proiectul de birouri mai conține și alte nereguli: La o suprafață desfășurată de peste 25.000 de metri pătrați, proiectanții au prevăzut doar 358 de locuri de parcare. “Pentru această cifră erau necesare cel puțin 450 de locuri de parcare. Din punct de vederefuncțional este total nepotrivit să aduci într-o zonă ca aceea asemenea suprafață de birouri.
Cele trei corpuri, alcătuind un unic ansamblu, sunt înconjurate de un gard de piatră, decorat cu traforuri vegetale şi cu stâlpi de poartă impunători. După război, clădirea aflată de-a lungul străzii Povernei a fost supraînălţată.
“Șmecheria” declasificării unor corpuri de clădire ca anexe nu se putea face, însă, fără avizul Ministerului Culturii, după cum reiese dintr-un mesaj remis redacției B365.ro de Primăria Capitalei: “In legatura cu desfiinţarea corpurilor C2,C3,C4 şi C5 – ca anexe- la Corpul Principal C1-care se păstrează şi se restaurează – din str. Povernei nr. 1-3, sector 1,Bucuresti, Primaria Capitalei face urmatoarele precizari: S-a emis Certificatul de Urbanism nr. 1081/924179/19.07.2010 şi Autorizaţia de Desfiinţare nr. 436/949953/01.11.2010. Menţionăm că Autorizaţia de Desfiinţare s-a emis în baza tuturor cerinţelor prevăzute în Certificatul de Urbanism menţionat mai sus, în principal cu Avizul Favorabil nr. 983/Z/06.10.2010 emis de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional – Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional al Municipiului Bucureşti – privind desfiinţarea construcţiilor existente menţionate mai sus. Precizăm că Legea nr. 422/18.07.2001, cu modificările şi completările ulterioare – privind protejarea monumentelor istorice, la cap. III- prevede că intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului conform(adica obligatoriu) emis de către MCPN sau după caz de serviciile publice deconcentrate ale acestuia.”
Joi, când a început demolarea clădirii, fostul ministru Toader Paleologu a încercat să se opună lucrării, fără succes, însă, primind chiar și o amendă pentru că și-a parcat mașina în calea buldozerelor.
Pentru ca Proiect București să își ducă la capăt megalomanul proiect de birouri ce le va aduce, cu siguranță, venituri importante, au mai fost dărâmate încă alte câteva clădiri de peste o sută de ani, cu valoare istorică și arhitecturală, chiar dacă neclasificate drept monumente istorice:
Reprezentanții Proiect București nu au dorit să explice modul în care au decis să dărâme vechile clădiri, oferind răspunsuri laconice reporterilor B365.ro, invocând clauze de confidențialitate:
“Lucrarea e în proces de dezvoltare. Există o clauză deconfidențialitate pentru că este la mijloc un contract cu un alt beneficiar și datele sunt confidentiale în acest caz”, a precizat arhitectul Filip Rădulescu, de la Proiect București. Conform panoului afișat la intrarea în Povernei 1-3, beneficiarul este firma Rosetti Estates, iar firma care demolează este Euroconstruct Management.
