Mezquita giuvaerul CordobeiGuadalquivir este al patrulea râu din Spania ca lungime, dupa Tajo, Ebro și Duero, fiind cel mai lung dintre cele din Andaluzia. Pe malul lui, la Cordoba, in imediata apropiere a Podului roman, se afla una dintre cele mai grandioase constructii din evul mediu: Mezquita.
Mezquita se traduce din spaniola moschee, dar asa cum City inseamna automat New York, tot asa, datorita maretiei acestei capodopere arhitecturale, a fascinatiei pe care o creaza, cand spui mezquita, toata lumea stie ca este vorba de cea din Cordoba. Imensitatea, grandoarea edificiului, a facut sa paleasca tot ce se construise pana atunci.
Am postat prima oara o fotografie satelit de pe google.maps, tocmai pentru a se intelege cat este de mare aceasta constructie. Prima oara cand am ajuns la zidurile ei, desi ma pregatisem, citisem, vazusem poze, filmulete pe youtube, nu intelegeam si nu credeam ca ceea ce vad este o singura constructie. Imi dadea impresia unui ansamblu, a unui complex de cladiri adapostite in spatele unor ziduri uriase. Ma inselam, cum sunt convins ca au patit si altii, refuzand parca sa perceapa acele dimensiuni...
Cordoba a fost califat, un tinut foarte bogat, unde maurii au adunat bogatii si au construit adevarate minunatii. Sa nu uitam ca intr-o vreme in care europenii inca traiau in case amarate de lemn, cand civilizatia noastra era doar la inceput, ei aveau biblioteci atat de mari incat doar una dintre ele adapostea mai multe carti decat avea Parisul, Londra sau Viena. Maurii au adus cu ei o multime de mestesuguri, au construit palate, gradini superbe. Stiintele maurilor erau foarte avansate si gradul lor de cultura era mult superior celui european.
Istoria Mezquitei incepe dinaintea maurilor, pe acelasi amplasament existand mai intai un templu roman dedicat lui Janus, iar mai apoi o catedrala vizigota ce avea ca patron spiritual pe Sfantul Vicentiu de Zaragoza. Dupa infrangerea suferita de mauri in fata regilor catolici, moscheea s-a transformat in catedrala, Sfanta Maria de Assumtion.
Constructia Mezquitei, asa cum o cunoastem noi azi a inceput in 784, la ordinul si sub supravegherea celui mai cunoscut emir de Cordoba Abd ar Rahman I. A urmat fiul sau Abd ar Rahman al II-lea care a vrut sa dea o adevarata valoare creatiei tatalui sau: a adus un coran original si cel mai important, un os al profetului Mahomed. Asta a transformat moscheea intr-un loc de pelerinaj pentru musulmani.
Fiecare emir si-a adus contributia lui la acest simbol al lumii musulmane din Europa: al treilea in dinastia Rahmanilor, a ordonat construirea unui nou minaret, asta intamplandu-se in sec IX, apoi Al Hakam II a mai marit cladirea si a decorat suplimentar si foarte estetic mihrabul moscheii. Mihrabul este o nisa in perete, creata special pentru rugaciune. Postez mai jos o poza pentru a se intelege mai bine.
Ultimele decorari si mici schimbari, incluzand celebra curte cu portocali, au fost ordonate de Mansur Ibn Aamir in 987. Odata finalizata, Mezquita a devenit cea mai mare si mai importanta moschee andaluza si printre cele mai mari din lume. Doar cea din Damasc rivaliza cu aceasta.
In 1236 Cordoba este cucerita de Regele Ferdinand III de Castilia si care pentru a-si pune amprenta catolica asupra edificiului l-a transformat in catedrala, adaugandu-i un dom, dar asta la modul armonios, fara sa afecteze cu nimic maretia salii uriase cu arcade si nici chiar minaretul, de altfel un simbol musulman. Catedrala a fost dedicata Fecioarei Maria.
Alfonso al X-lea, regele de atunci, a mai adaugat pe interior Capela Villaviciosa si Capela Regala, Enrique II reconstruind-o insa in sec XIV. A fost decorata nava (zona centrală a unei biserici catolice care se întinde între intrare si altar), iar corul baroc, incredibila sculptura in abanos a fost comandat de Carlos V-lea, regele din dinastia habsburgilor, cel care a unit Spania.
Pentru a demonstra ecumenismul unei intretaieri de civilizatii: maure, evreiesti si europene, in 1931 Allama Muhammad, un cunoscut preot musulman a predicat in Mezquita. Se intampla deci dupa 700 de ani, dupa ce ultima rugaciune musulmana a mai fost auzita intre zidurile uriasei cladiri.
Interiorul Mezquitei este foarte usor de recunoscut datorita coloanelor sale, si imenselor arce care le unesc. Acestea formeaza o adevarata....padure, acum mai putand fi admirate 856 de coloane, din cele 1293 cat fusesera initial. Sunt construite din marmura, granit, onyx si o varietate de piatra pretioasa opaca. Multe dintre ornamente s-au pastrat si s-au folosit de pe vechiul templu roman si in expozitie pot fi vazute elemente decorative de pe vremea bisericii vizigote.
Iesit din sala coloanelor se junge in curtea cu portocali, care in timpul infloririi dau un miros extraordinar. Un ingenios sistem de irigare a pomilor si o curte pavata in stil andaluz, completeaza o imagine care cu siguranta nu poate fi uitata de cineva.
Am ales cateva dintre pozele facute anul trecut acolo:
