Autor Subiect: Batalha, frumusetea neterminata  (Citit de 2950 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Online admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 11610
Batalha, frumusetea neterminata
« : Miercuri, 23 Octombrie 2013, 09:19 »
Batalha, frumusetea neterminata

Pe drumul ce strabate Portugalia de la Lisabona la Porto, nu departe de Fatima, locul in care se spune ca Fecioara Maria s-a aratat celor trei copii pastori si de Alcobaca, sanctuarul lui Pedro si Ines despre care deja v-am povestit, se afla o minunatie arhitecturala cum nu stiu cate sunt in lume: Manastirea Batalha.

Atunci cand regele Joao I, cu o armata mult inferioara ca numar, pregatire si dotare, a vazut-o pe cea a invadatorilor spanioli si-a zis ca doar o minune ii poate ajuta sa castige. Si asta s-a si intamplat. Cu un general de exceptie asa cum a fost Nuno Alvarez Pereira, un extraordinar strateg si ajutat in ultimul moment de englezi, in 1385, intr-o zi torida de august, Joao il invinge la Aljubarrota pe regele castilian Juan I. Si astfel Portugalia isi castiga independenta in fata Spaniei.



Uimire amestecata cu recunostiinta si bucurie, asta simtea Joao in timp ce se intorcea victorios spre Lisabona. Si hotaraste sa ridice un locas de cult ca slava Maicii Domnului, cea care considera el ca l-a ajutat in lupta inegala impotriva spaniolilor.

Si reuseste sa dea nastere unei adevarate bijuterii de care ne bucuram si noi astazi, manastirea fiind una dintre structurile in stil gotic tarziu din Portugalia, cele mai bine pastrate. A numit-o Santa Maria da Vitoria na Batalha, „batalha” in portugheza inseamnand „batalie”, deci Sfanta Maria a Victoriei in Batalie.


Manastirea Batalha vazuta din lateral. Statuia ecvestra il infatiseaza pe generalul Nuno Alvarez, artizanul victoriei de la Aljubarrota

Goticul tarziu portughez sau stilul manuelin cum il denumeste Francisco Adolfo de Varnhagen, intr-o descriere, dupa cel in carei perioada a avut apogeul, regele Manuel I, a fost puternic influentat de Marile Descoperiri. Era perioada lui Vasco da Gama, Henry Navigatorul, Bartolomeo Diaz si multi altii care prin expeditiile lor adusesera servicii si bogatii incomesurabile Portgaliei. Toata tara de la rege pana la ultimul satean inchina glorie acestora, iar amprenta aceea a multumirii se regaseste si in elementele de arhitectura. Stlul manuelin este unul somtuos, are incorporate multe elemente maritime, ornamente de reprezentare a Marilor Descoperiri. Este de fapt o mixtura sa mai bine zis o sinteza a goticului tarziu european cu influente din platarescul spaniol, dar si mudejar, italian urban si chiar flamand. Face trecerea de la goticul tarziu la stilul renascentist.

Nu este usor sa construiesti un gigant din piatra, sa-l echilibrezi arhitectural, sa-l armonizezi si sa-l impodobesti cu mii si mii de sculpturi. Si nu era doar asta. Maestrii pietrari nu erau foarte numeros si multe alte manastiri, castele si poduri erau in anii aceia si ele in contructie. Ceea ce vedem noi azi, uriasa dantelarie in piatra, multimea de decoratiuni, de portaluri, creneluri, stocaturi, turnulete, spire si contraforturi, este rodul a 131 de ani de munca, 15 arhitecti succedandu-se la supervizarea contructiilor. Totul pe perioada de domnie a sapte regi...

Primul arhitect a fost Afonso Domingues, care si-a inceput planurile in 1386. Inca nu era perioada manuelina, el a lucrat intr-unul rayonnant gotic, dar s-a inspirat mult si din arhitectura engleza, dovada fiind asemanarea destul de mare a Batalhei cu Catedrala Canterbury. Au urmat rand pe rand alti arhitecti care si-au pus si ei amprenta, asupra megaconstructiei. Huguet, urmatorul dupa Domigues era atras de stilul flamboyant gotic, asta se vede in zona Capelelor Neterminate, la care a lucrat mult, dar a murit inainte de a le vedea finalizate..Meteus Fernandes cel Batran, un maestru al stilului manuelin a lucrat si el la portalurile Capelelor Neterminate, dar nici acest inzestrat arhitect nu a putut duce opera pana la capat. Lucrarile au continuat, a fost randul faimosului Boitac sa-si aduca contributia, uimitoarea Calustro Real.


Manastirea Batalha. In fata se vad coloanele Capelelor Neterminate

Din pacate ceea ce vedem noi azi este ceva neterminat, asta pentru ca lucrarile la Manastirea Batalha au fost sistate, in 1517, in momentul in care regele de atunci, Joao III a decis sa-si canalizeze toate mijloacele financiare si sa concentreze toti mesterii pietrari portughezi pentru a ridica si finaliza cat mai repede „diamantul” lusitan, Manastirea Jeronimos din Lisabona.

Ce nu a reusit cutremurul devastator din 1755 care a culcat la pamant aproape toata Lisabona si o parte din Portugalia de centru, au reusit trupele lui Napoleon conduse de Massena, care au atacat si ars intregul loc in anii 1810. Calugarii dominicani care populau manastirea au fost alungati, astfel ca din 1834 biserica si manastirea au ramas abandonate, devenind ruina. Norocul s-a numit Ferdinand al II-lea al Portugaliei, care a inceput sa restaureze printr-un amplu program de salvare, manastirea. S-au lucrat saizeci de ani la repunerea pe picioare a minunatiei si la inceput de sec XX s-a reusit, astfel incat azi o putem si noi admira asa cum era majestuasa si falnica la mijloc de ev mediu.

Daca aveti ocazia sa ajungeti acolo va recomand sa admirati portalul vestic. Este un exemplu de stil gotic - o bolta de statui ale sfintilor si element definitoriu pentru acest gen, rozariul. Este facut din sticla albastra, mov si rosiatica, fiind cel mai larg din Portugalia. Nu doar rozariul este superb ci si celelalte ferestre ale bisericii, care chiar daca nu mai sunt cele originale, ele reproduc pe cele din sec XVI.


Fatada Manastirii Batalha, cu imensul rozariu ce o impodobeste

In Capela fondatorului, o minunatiei arhitecturala, in centrul incaperii, inchisi in sarcofage sculptate minutios in piatra, isi dorm somnul de veci regele Joao I si sotia sa Philippa de Lancaster. Poate insa cea mai importanta figura istorica, inmormantata in acea camera este printul Henry, cunoscut ca Henry Navigatorul. Chiar daca nu a ajuns niciodata rege, chiar daca nu a navigat niciodata, el a ramas in memoria portghezilor ca personalitatea care a influentat si decis cel mai mult Marile Descoperiri. El a fost cel care a incurajat expeditiile, cel care s-a ocupat la multe dintre acestea de finantare.

Am lasat la urma locul care m-a impresionat cel mai mult la Batalha. Un loc inegalabil in frumusete: Capelele Neterminate. Cand am pasit prima oara in ele, nu ma asteptat sa vad la sfarsit de vizita asa ceva. Deja ma perindasem prin toata manastirea, am urmarit apoi proiectat intr-una dintre Sali un excepional documentar despre Portugalia turistica, am zabovit inca o data la Caustro Real si ma pregateam de drum...cand am mai vazut un indicator spre Capelele Neterminate. Citisem despre ele, dar nu-mi inchipuiam asemenea minunatie. Nu mi-am putut lua ochii de la aceste comori deschise spre cer. Milioane de filigrame de piatra, desene de o extravaganta uluitoare, si lumina care cade acolo in mijloc...Poate mai bine ca au ramas asa neterminate, lasa imaginatia fiecaruia libera sa aleaga si sa creioneze cum ar fi trebuit sa apara cepelele finalizate...

Din racoarea templului, am iesit intr-o caldura izbitoare, un soare ardea torid, trimitand sageti fierbinti catre pamant. Ma gandeam la miile de oameni care au lucrat acolo, pe caldura, arsita, vant sau ploaie. La mintile care au gandit totul, la regii care-si doreau sa vada uriasul terminat. La milioanele de ochi care s-au bucurat la fel ca si ai mei de frumusetea inegalabila a Bathalei. Astea mi se amestecau atunci in imnte, in drumul spre masina. Am urcat, am mai aruncat o privire in spate catre minunatia din piatra si am pornit. Plecam spre Alcobaca, acolo unde odihnesc Pedro si iubita lui, Ines.

Online admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 11610
Re: Batalha, frumusetea neterminata
« Răspuns #1 : Duminică, 27 Octombrie 2013, 07:02 »
Un film de prezentare a Manastirii Batalha: