Multumim, Gabi p! Mie, una, mi-a inveselit dimineata, urarea ta.
oviarad, m-am prins, autoironic, dar si ironic. de fapt mai mult glumet, cat sa priceapa omu, fara sa-l doara.
Ninge si ninsoarea asterne liniste si in gandurile mele. Ca si cum mintea mea asociaza ninsoarea cu lipsa de griji a copilariei.
Cum ar fi sa inchidem ochii si sa ne imaginam, fie si pentru cateva secunde, ceea ce ne readuce in stare de liniste. Ninsoarea, pajistea inflorita, marea, o priveliste de pe munte, imbratisarea bunicii si mai stiu eu ce alta imagine care ne transporta instantaneu in senin?
cum ar fi sa facem din asta un exercitiu pe care sa-l aplicam de cate ori ne simtim prea agitati, nelinistiti, ingrijorati, furiosi...
Ce fata ar face cel din fata noastra, daca ne-ar vedea, respirand adanc, inchizand ochii si disparand in mintea noastra in cautarea calmului?
Daca facem abstractie de asta, cred ca e un exercitiu bun. Din categoria lucrurilor atat de simple, atat de la indemana noastra ...
Gandul meu bun, la vreme de seara, pentru dimineata, e sa nu uitam aducem in viata noastra bogatia lucrurilor simple.