Ma gandesc deja la cafeaua pe care o vom bea pe terasa de la Peles
in acorduri de chitara clasica (sper sa fie ),la aerul tare al muntelui,la drumul
serpuit,dincolo de Zarnesti .
Astept sa calc din nou , la Sambata, pe alei pline de trandafiri si muscate,cu gandul
la Arsenie Boca, la parintele Teofil .
Astept sa ma incarc cu energia locurilor,sa facem un salt, sa retraim istoria unor asezari de vis.
La Albota, dincolo de deliciul pestelui gatit munteneste, sa ascultam susurul apei cazand.
Pensiunea are o curte mare, cu multa verdeata, sper ca are si leagan,foisor ceva, sa stam sa socializam,
pana se pregateste cina delicioasa (vom sti si meniul...)Probabil vom asculta si ceva muzica...si cate si mai cate !