Paradisul turistului indragostit de spectaculos
Denumirea de Cinque Terre vine de la 5 sate suspendate deasupra Marii Ligurice, 5 asezari construite pe-o mica portiune stancoasa a Rivierei Italiene, unde omul a hotarat ca poata trai in pace, departe de vartejul civilizatiei, dar aproape de mare. Este un loc potrivit pentru cei ce iubesc natura, in general. Nu este promovat de catre agentiile de turism, precum resorturile turcesti sau statiunile din Grecia, dar le intrece in frumusete in mod sigur. Parcul National Cinque Terre (sau 5 Sate, sau 5 Asezari), este declarat Patrimoniu Mondial Natural Unesco din anul 1997, iar intreaga suprafata este protejata de lege, cu scopul de a conserva mediul acvatic si inconjurator. Cu toate ca este cel mai mic parc national, ca intindere, este cel mai bine conservat din toata Italia. Este una dintre zonele cele mai necontaminate din Marea Mediterana.
Se afla in partea de vest a Italiei, mai exact intre Genova si La Spezzia, nu departe de Portofino. Cele 5 sate se intind pe o distanta de 9 km, dupa unele harti, dupa altele cam 11km. Ele se afla sus, pe munte, iar muntele se sfarseste brusc, in mare. In afara de Corniglia, care se afla la o altitudine mai mare decat celelalte, toate au plaja si un mic port.
Accesul intre sate - se poate face in mai multe feluri: cu masina pe o sosea foarte buna, dar cu multe serpentine, cu trenul, in doar 16 minute ajungi de la primul pana la ultimul sat, cu vaporul, sau pe jos, pe o poteca special amenajata si deosebit de pitoreasca, care in mare parte este asfaltata, dar pe alocuri este doar o carare de munte, care trece deasupra marii in unele locuri, in altele este mai greu acccesul. In 5 ore se poate parcurge in intregime, sau in 10 ore, daca doriti sa va petreceti macar o ora vizitand fiecare sat. dar nu o recomand celor comozi din fire, pentru ca este foarte solicitanta sa o faca intr-o singura zi.
Metoda traditionala de a porni in cercetarea locurilor folosita cel mai des de turisti, cat si de localnici este mersul pe jos. Doar asa te asiguri ca nu poti rata nimic din frumusetea acestor locuri! Cu masina nu poti circula in interiorul satelor, ea va trebui lasata in parcarile special amenajate, (unde se plateste) iar in Vernazza, chiar la intrarea in sat.
Asezarile pitoresti din aceasta parte a Italiei au reusit sa-si pastreze si astazi aerul rustic de odinioara, cladirile sunt zugravite in culori vii, ca in insula Burano, cu arhitectura veche, in unele locuri s-au mai decolorat. Fatadele sunt impodobite cu rauri de flori viu colorate. O atmosfera ca-n cartile din adolescenta si ai impresia ca aici timpul s-a oprit in loc. Localnicii se ocupa cu pescuitul si cultivarea vitei de vie, care impodobeste muntele si sunt organizate sub forma de terase, ca niste linii perfect drepte si paralele. Cel mai delicios vin dulce in zona se numeste Sciacchetra. Bucataria lor... pot spune ca totul se invarte in jurul subiectului peste, masline, lamai si struguri!
Sunt recomandate hamsiile de Monterosso, pesto, un sos facut din ulei de masline, busuioc, usturoi si o anumita specialitate din branza, cat si inghetata din Corniglia, facuta din miere de albine. O vacanta la Cinque Terre este ca o calatorie inapoi, in timp. Pe stradutele inguste si linistite, cu case mici si vechi, observi aproape la fiecare poarta cate o barca parcata, cum vezi la noi masinile! E-o atmosfera ca-n cartile din adolescenta. Fiecare sat are o personalitate proprie, asa ca nu va temeti ca le puteti confunda, este imposibil sa nu va ramana in minte ceva unic din fiecare, care sa faca deosebirea. De fapt ele se aseamna doar prin modul de viata, in rest sunt chiar diferite.
Daca am reusit un pic sa va introduc in atmostefera de acolo, acum cred ca pot sa incep sa va spun cate ceva util despre trenuri si sa va descriu pe rand toate cele 5 sate. Cardul pentru 24 de ore este foarte util. Nu uitati sa validati cardul in gara, pe peron, inainte de a urca. Sunt niste cutii metalice de culoare galbena! Trenurile -circula la fiecare 30 de minute. Fiecare sat are propria sa gara. Garile sunt foarte curate, cu multe banci, ghivece de flori, cu toalete curate, nu ca la noi si cu cate un chiosc de unde iti poti cumpara suveniruri sau o cafea, un suc, etc. Deci, nu miroase a gara ca la noi! Chiar daca garile sunt mici, trecerea de la o linie la alta se face prin pasaje subterane, care sunt foarte faine si aici pot spune ca din nou italienii ne dau clasa! Distanta dintre sate este foarte mica intre 2 si 5 minute, nici nu te-ai asezat bine pe scaun si deja te si pregatesti de coborare! Calea ferata este fix deasupra marii, la o inaltime considerabila, dar intre statii, in unele locuri, aproape ca nu vezi mai nimic, pentru ca sunt tuneluri, fiind multe stanci. Este linie dubla electrificata, in unele gari trenul oprea pur si simpu intre doua tuneluri.
Monterosso al Mare
Monterosso il vei recunoaste dupa o stanca neagra si imensa prabusita-n mare. Monterosso este cel mai mare si cel mai vizitat de tineri, dintre toate cele 5 sate! Este format din doua zone distincte: orasul nou si orasul vechi, separate printr-un tunel. Faleza este foarte larga si frumoasa, cu bancute, cu piste pentru biciclete, cu leandri infloriti, cactusi mari, aloe vera si palmieri, cu multe terase unde se poate servi masa si admira marea in acelasi timp. Plaja este lata, cu sezlonguri, umbrele multicolore si nisip fin. Se poate face plaja si pe dig.
Monterosso nu este la fel de fermecator ca celelalte sate, nefiind situat la o altitudine atat de mare, dar are cele mai multe plaje.
Vernazza
Cu trenul ajungi din Monterosso in Vernazza in 5 minute, iar pe jos in 2 ore, chiar daca sunt doar 3 km, drumul este mai greu si trece printre plantatii de maslini si vita de vie. Gara este micuta, dar plina harti mari si de panori informative, incat fiecare turist stie in ce parte sa mearga. Punctul de atractie il constituie golful si plaja. Sus este un fort, la care se poate ajunge usor, urcand niste scari, iar privelistea de acolo este una de vis. Vernazza este cea mai indragita destinatie a turistilor, din cele 5 sate. Sunt doar 600 de locuitori in Vernazza. La intrarea in sat este o bariera. Aceasta bariera nu se ridica decat in zilele de marti, ocazie in care se poate face aprovizionarea cu marfa in zona. Astfel, protejeaza viata linistita a satului de tot ce e nou si modern. Locuitorii de aici au renuntat cu bucurie la masini in favoarea barcilor, incat te poti intreba pentru o clipa ca nu cumva te afli te afli la Venetia! Plaja e micuta, dar simpatica, doar cat un petec de nisip, dar turistii pot alege sa faca plaja si printre stanci. Vernazza a fost declarat sat istoric traditional de pe Riviera italiana. Este singurul port natural din Cinque Terre. Apa e mica la mal, iar cei curajosi pot face aruncari de pe stanci sau chiar snorkeling. Vernazza este alcatuita din doua parti distincte: una luminoasa, scaldata in soare, cea cu biserica si plaja, iar cealalta, cea intunecoasa este in zona fortului, unde sunt stancile acelea mari si negre. La o anumita perioada de timp, opreste cate un vaporas care aduce sau duce turisti pentru celelalte sate.
Corniglia
Este cel mai bine pastrat din cele 5 sate si face parte din Comuna Vernazza! Cu trenul din Venzza ajungi in Corniglia in doar 5 minute, iar pe jos intr-o ora si 30 de minute, pentru ca sunt 4 km. Corniglia e un loc minunat, format din 3 laturi: o parte acoperita de vita de vie agatata de stancile inalte, o parte o stanca inalta de 100 de metri, deasupra marii, iar pe ultima latura sunt case.
Este singurul sat din Cinque Terre care nu are iesire la mare, fiind cocotat pe stanca. Este cel mai inalt dintre ele, e micut si linistit si are un aer traditional care te cucereste. Satul dateaza din epoca romana si se intinde de-a lungul drumului principal - Fieschi Road. Casele sunt mai mici, una peste alta, majoritatea cu vedere la mare, iar strazile foarte inguste, doar pentru pietoni. Si temperatura e un pic mai scazuta aici, ca in restul celorlalte. Tot aici se afla o veche fortificatie genoveza, care dateaza din anul 1556, pe o stanca cufundata in mare. Biserica Sfantul Pietro, este atractia pricipala din sat si dateaza din anul 1334. Corniglia, aflandu-se la inaltime are avantajul de a putea oferi o panorama deosebita asupra golfului. Pentru cine doreste sa faca traseul dintre sate pe jos, este indicat sa-l faca in sensul cum am incercat eu sa-l descriu aici, nu invers, deoarece e mult mai usor sa cobori cele 382 de trepte cate sunt de la Corniglia catre gara, decat sa le urci. De la gara daca doresti sa ajungi in sat si nu ai chef de urcat Lardarina (acesta aste numele celor 33 de scari din caramida, cu 382 de trepte) poti lua autobuzul.
Manarola
Si acest sat este cocotat pe stanci. Cu trenul daca vii din Corniglia ajungi in 4 minute, linia ferata este fix pe buza prapastiei care se sfarseste in mare! Daca vii pe jos, faci o ora si 10 minute, chiar daca este doar 1 km. Manarola este cel mai mic sat dintre cele 5 si dateaza din secolul al XII lea. Este un pic mai rustic. Parca aici casele sunt si mai viu colorate. Piazza Capellini, o piata noua, construita din 2004 este un loc placut, cu decoratiuni interesante din mozaic, unde se intalnesc multi localnici si turisti, pentru distractie. Are o singura strada principala, care se opreste fix in mare. Pe toata lungimea strazii sunt parcate o multime de barci, care dau un plus de frumusete satului si chiar il fac unic, are o biserica veche din anul 1338, construita in stil gotic, cu un turn inalt, care merita vizitata.
Riomaggiore
Este situat tot la inaltime, dar coboara mai lin catre mare. Casele sunt dispuse pe marginea golfului, in general, unde plutesc ambarcatiunile pescarilor. Gara mica si frumoasa, cu multe picturi ce zugravesc oameni in vie, ocupatia principala a locuitorilor. Grupuri de excursionisti, foarte multi japonezi, care habar nu aveau in ce sat sunt, lasandu-se calauziti de ghid.
Riomaggiore este ultimul dintre cele 5 sate, este plin de monumente, chiar si un castel medieval, unde daca urci o multime de trepte ai o vedere fantastica asupra intregii coaste. Spre deosebire de celelalte, Riomaggiore are multe strazi, pe care te poti plimba in voie. Aici este o plaja formata doar din pietricele rotunde, foarte indragita de turisti. Clima blanda, culoarea apei si peisajele absolut fascinante, au facut ca multi pictori si scriitori sa-si gaseasca inspiratia, venind in Cinque Terre. Se pot inchiria in Riomaggiore biciclete, scutere, echipamente de snorkeling, sau caiace, cu care sa poti descoperi grotele situate de-a lungul coastei. Acest sat este preferat in general de nemti.
Cu trenul din Manarola faci doar 2 minute pana aici, iar pe jos, este 1 km si-l parcurgi in 20-30 de minute. Este cel mai frumos traseu din Cinque Terre: Via dellAmore .., care leaga Riomaggiore de Manarola, se parcurge pe jos pe o alee sapata in stanca, deosebit de frumoasa si ingrijita, cu multe banci de piatra si refugii si arata ca o faleza la mare inaltime. Nu va temeti, este si gard metallic, cu balustrada de-a lungul traseului! Denumirea de Drumul iubirii
vine de la un obicei al celor care au trecut pe aici si si-au declarat iubire vesnica, multe cupluri prinzand cate un lacat de gard. Drumul este pavat si poarta amprenta cuplurilor care au trecut pe acolo. Adica este plin de lacate mai mici sau mai mari aduse de fiecare dintre ele, de inimioare desenate si de declaratii de iubire scrise pe bucatile de marmura de Carrara. Sunt si cateva scari, unde indragostitii pot cobora chiar pana la mare si locuri mai ascunse...
La intrare este un punct de taxare, pentru cei care nu au cardul de-o zi, pentru ca si mersul pe jos se plateste in Cinque Terre. Este si o cafenea micuta de unde poti cumpara ceva de baut sau de mancat, in timp ce poti admira peisajul idilic. Dar daca te opresti, iti va fi greu sa mai vrei sa pleci de aici, atat e de frumos! In tunelul de langa Manarola, situat tot pe Via DellAmore, vei vedea din nou o multime de lacate, cu care indragostitii vor sa-si blocheze iubirea pentru totdeauna, incuind aici inca un lacat! In rest
,cred ca am epuizat toate superlativele, chiar nu stiu cum sa va fac sa ma credeti cat este de frumos drumul acesta, cu muntele-n dreapta, impodobit de plantele mediteraneene si jos, la vreo 100 de metri-marea cea albastra! Sa-i zic MEMORABIL? ... SPECTACULOS??? Va las mai bine pe voi sa ma ajutati, dupa ce veti vedea..., Cinque Terre este locul unde poti evada!
La final va propun sa ascultam cu o melodie superba "O Sole Mio" interpretata de Luciano Pavarotti, Plácido Domingo, José Carreras