Scrise de noi > Articolele noastre
Timpul, cea mai mare distanta dintre oameni
admin:
Avem in putere si am invatat sa schimbam lucrurile, sa le adaptam la dorintele, la asteptarile noastre. Am indreptat pamantul, l-am sadit si i-am folosit samanta, am deprins zborul asa ca brazdam vazduhul, am cucerit inaltimile, adancurile, am domesticit vietuitoarele....Comunicam la mii de kilometri cu aceiasi usurinta cu care am face-o daca am fi unul langa altul....Ne este bine.
Nu putem insa sa facem nimic timpului. Oricat ne-am impotrivi trecerii lui, oricate creme antirid am folosi, oricat am fugi si ne-am furisa dupa coama globului, trecerea lui ne atinge. Iar in goana sa catre infinit ia cu el si stinge momente, nostalgii...O cometa temporara cu o coada scanteietoare din mii de cioburi de amintiri. Irizate de flash-uri de memorie, retrairi secventiale de bucurii, suparari...
Exista oameni care ne marcheaza momente din viata. Mai profund sau mai putin important, mai fericit sau mai dureros, aceste scrijelituri pe raboj exista. Natura noastra umana, nu stiu de ce asa este mintea noastra facuta sa ne aminteasca mai mult clipele de durere, decat cele de fericire. Pe cele rele le-am vrea cu orice pret si cat de repede uitate. Din pacate insa nu le putem sterge, nu le putem anula, oricat am vrea asta. Colegi de scoala care ne-au sicanat, iubiti meteroritici, prieteni care ne-au dezamagit ne cuprind intr-o hora holografica....Si chiar daca am vrea sa-i smulgem din inlantuirea asta de figuri, sa nu ne mai apara niciodata, e imposibil sa-i scoatem din cerc. Pentru a scapa de ei avem nevoie de rabdare. Pentru ca timpul ne ajuta. De fapt el este singurul ce ne poate indeparta de ei, de cei care ne-au ranit, care ne-au facut rau...
Ne trezim la un moment dat ca nu ne mai amintim figura lui...si a lui...Apoi nici cat de mult ne-a durut prezenta sa...Perceptiile se estompeaza si amintirile se sterg incet incet....Timpul aduce uitarea...
Insa odata cu cei care ne-au suparat timpul ne indeparteaza si de cei care ne-au bucurat. Si oricat am vrea sa retraim clipele fericite petrecute cu ei, oricat ne-am dori ca figurile lor sa ramana vii, timpul ii duce si pe ei departe de noi...
Pentru cei care stiu ca fac bine: nu asteptati sa ramaneti vesnic in amintirile celor pe care i-ati iubit si ocrotit, pentru ca timpul i-a facut sa uite. E bine sa considerati ca doar el este de vina...
wonderland:
Timpului nu-i pasă. El își vede de curgerea lui. Lupta e în mintea noastră. În cele din urmă ne folosim de timp pentru a pune distanță emoțională între noi și persoane sau evenimente care ne-au produs dezamăgire, suferință.
Ne folosim de el pentru a lăsa spațiu pentru a ne oferi o altă perspectivă asupra întâmplărilor.
Putem învăța să facem asta și fără să lăsăm doar în seama timpului? Se pare că da. Doar că nu știm cum, sau dacă aflăm nu reușim să parcurgem toți pașii de la teorie la practică. Avem această capacitate de a selecta și focaliza pozitivul, de a schimba conștient perspectivele. Și totuși preferăm să lăsăm timpul să le rezolve pe toate. Timpul le rezolvă pentru că lui nu-i pasă. Timpul e infinit, dar existența noastră nu.
wonderland:
Cel mai risipit mi se pare timpul "dedicat" certurilor, imbufnarilor, tacerilor prelungite... Nu cred in povestea cu ce dulce e impacarea dupa o cearta sau o separare temporara. In cele din urma se produce si o separare emotionala. Mi se pare doar timp pierdut, pe care nu-l mai poti intoarce. Cred in valoarea comunicarii autentice, care te ajuta sa previi sau sa clarifici nenintelegerile.
Da, timpul te ajuta sa te distantezi, sa vezi altfel lucrurile. Ceea ce la un moment dat iti pare dificil, urgent, dureros, cu timpul poate deveni usor de abordat, neimportant, mai usor de suportat...
Edith:
:)Relatiile nu se masoara in timp , ci in lectii invatate !
Edith:
Impartind timpul, omul a descoperit ca el curge ireparabil. A observat ca ,, azi,, devine ,, ieri,, si ca
umbra copacilor se alungeste spre asfintit. In clipa aceea a devenit melancolic si a descoperit regretul.
Dar era prea tarziu . (Octavian Paler)
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă