Autor Subiect: Florenta – Templul Renasterii  (Citit de 2024 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 10879
Florenta – Templul Renasterii
« : Joi, 16 Februarie 2017, 10:40 »
Anul acesta vom ajunge din nou in capitala Toscanei. Si pentru ca istoria este determinanta in intelegerea locurilor vizitate, va povestesc cateva lucruri despre perla de pe malurile Arno-ului.

Asezarea veche, romana, s-a extins si si-a marit continuu puterea, ajungand in secolul XII unul dintre primele cinci orase din Europa. Avutiile ii sporeau in special datorita activitatilor bancare dar si a productiei de stofe din lana. Florinul, numit dupa oras, a devenit etalonul de aur al intregii Europe.

Teritoriul Italiei de azi a fost in perioada Evului Mediu un teatru de lupta intre guelfi – sustinatorii papalitatii si ghibelini – simpatizantii imperiului. Florenta era „guelfa”, in tabara Papei, pe cand vecinii sai, condusi tiranic erau „ghibelini”.

Foarte democratica, Florenta avea o forma de conducere care impunea alegerea forului la fiecare doua luni...Clasa mijlocie care avea un rol extrem de activ si important in viata economica a orasului stat, participa si influenta decisiv alegerile.

De multe ori am spus ca arta se manifesta exrem, sau ca bucurie sau protestatar, acolo unde este democratie, liniste, educatie, artele infloresc, tot asa cum in vremuri de opresiune intelectualitatea se revolta prin scris, pictura, teatru. 

Florenta traia o epoca a belsugului si linistii, astfel ca lumea avea timp si disponibilitate pentru frumos. Secolele XIII si XIV au dat artisti precum Cimabue, Giotto si scriitori, cele mai mari nume din literatura medievala italiana -Petrarca, Dante si Boccaccio. Inainte de sfarsitul secolului XIV-lea Florenta devenea centrul artistic si intelectual al Europei.

Umanistii s-au inspirat studiind antichitatea, arta romana si greaca si au dezvoltat un spirit de continuator si mostenitor al Romei antice. A creat terenul fertil pentru dezvoltarea unui nou curent, care a revolutionat nu doar lumea artei.

Stabili politic, bogati si bucurosi ca au scapat de o invazie a Ducelui de Milano, in 1402 florentinii isi sarbatoreau succesele. Se comandau lucrari de arta, se construia, era o mare frenezie. Pe acest fond si in cadrul unui oras educat si sensibil la frumos, apare un nou stil naturalist originar din sculptura bazat pe modelele clasicismului.

Trei genii au influentat si dominat arta florentina la inceput de secol XV: arhitectul Brunelleschi, cel care a dezvoltat stiinta perspectivei si a proiectat revolutionar marea cupola a Domului, sculptorul Donatello si pictorul Masaccio cei care se apleaca realist si cu fine observatii asupra naturii.

Un moment extrem de important este sosirea din exil, in 1434 a iscusitului negutator Cosimi de Medici. Imediat dupa revenirea in Florenta devine conducatorul neoficial al orasului. Un om extrem de abil, (cum putea fi altfel bancherul papalitatii?) a facut o incercare epocala de unificare a bisericilor, fiind initiatorul Conciliului de la Florenta, facilitand astfel intalnirea papei Eugeniu al IV-lea (care ii era prieten) cu imparatul bizantului. Incercarea sa de a unifica biserica latina cu cea greaca a esuat, dar din fericire esecul nu si-a pus amprenta pe studiul artelor clasice grecesti. Si se pare ca a fost un semnal pentru reducerea influentei reprezentarii religioase in arta. Cam din acel moment se naste o noua viziune fundamentata pe naturalismul stiintific.

Medici de altfel un tip foarte modest ca viata sociala a fost un mare protector al artelor, a incurajat si finantat operele lui Brunelleschi, Donatello, Fra Angelico, Lippi, Uccelo. Palatul lui a devenit un sanctuar al artelor.

Renasterea florentina si-a atins apogeul pe timpul nepotului lui Cosimo, a lui Lorenzo Magnificul, un tip talentat si versantil, dar fara succes in afaceri, invidiat pana la tentative de asasinat. A fost un conducator popular si iubit, a dominat scena politica nu doar in Florenta ci a influentat-o prin diplomatie si pe cea italiana.

Cat timp s-a aflat la putere artele au avut un mare sustinator, asa ca au inflorit...Botticelli, Verrochio, Leonardo da Vinci si tanarul Michelangelo au creat opere cu care au uimit Europa. Din pacate epoca de aur a Florentei s-a sfarsit brusc odata cu moartea lui Lorenzo. In 1494 familia Medici este expulzata datorita invaziei franceze (ah, aceiasi francezi...) si Florenta ajunge sa fie condusa de un calugar fanatic ce a impus un stil atat de puritan incat i-a infuriat atat de tare pe localnici incat l-au ars pe rug...

Lorenzo Magnificul, de care v-am vorbit a avut un frate, Giuliano, omorat intr-unul dintre atentate. Ca semn de iubire pentru fratele sau, asasinat sub ochii lui, Lorenzo isi boteaza unul dintre fii, Giuliano. Acesta este invitat sa se intoarca si sa conduca orasul, dupa executia calugarului. Acesta revine, dar doar pentru 15 ani, pentru ca Medicii sunt din nou izgoniti. Giuliano ajunge Papa Leon al X-lea...

Istoria acestei familii extrem de importante pentru arta nu se opreste aici ci continua sa-si faca simtita prezenta pe scena politica si sociala. Incepand cu sec XVI si cu un nou Cosimo Medici, celebra familie toscana devine foarte puternica international, dand trei papi si 2 regine.
In sec XVI era departe vremea de liniste si de stabilitate politica din timpul lui Cosimo cel Batran si totusi artele infloreau din nou: Leonardo, Rafael si Michelangelo lucrau in Florenta. In 1505 se inaugureaza giganticul nud David, poate cea mai cunoscuta statuie...

Familia Medici, a carei istorie este strans si indisolubil legata de Florenta, s-a stins in 1743, odata cu moartea Marei Ducese Anna Maria. Aceasta face un gest de profunda generozitate: doneaza orasului fabuloasa colectie de arta a familiei. Gratiei ei, avem sansa sa vedem minunatiile stanse de-a lungul secolelor de o familie care a influentat si ajutat intr-o mare masura arta.

Inainte de a va povesti despre ce puteti vedea in Florenta, vreau sa va mai spun cateva lucruri despre Renastere, un moment extrem de important, nu doar in arta. Florenta a fost leaganul Renasterii, asa ca este un capitol peste care nu putem sari asa usor...

Renasterea  - este o perioada de tranzitie de la societatea medievala la cea moderna. Nu intamplator a aparut in Italia, acolo au fost primele forme ale relatiilor capitaliste. Din Italia s-a raspandit in toata Europa...

In epoca Renasterii, se dezvolta burghezia, incepe emanciparea taranimii, iar nobilimea pierde treptat suprematia economica, pastrandu-si doar pe cea politica  si sociala. In epoca Renasterii au loc marile descoperiri geografice (calatoriile lui Henric Navigatorul, Vasco da Gama, Cristofor Columb, Fernando de Magellan s.a.), care au spart granitele vechii lumi cunoscute, punand bazele comertului mondial si grabind formarea si dezvoltarea unui insemnat capital global.

Datorita schimbarilor care au intervenit in economie sar si in strctura sociala au putut aparea statele nationale moderne. Biserica catolica si Imperiul care au dominat scena politica sute de ani, care s-au luptat si au antrenat resurse umane si materiale inestimabile, si-au pierdut in mare parte insemnatatea.

Am vorbit deja ca a fost un avant fara precedent in domeniul culturii, o perioada de inflorire a artei, literaturii, stiintei, gandirii social-politice si filozofice. Purtatorii noii culturi si ideologii, ei, umanistii, au considerat epoca lor o epoca de „renastere” spirituala, intemeiata pe reinvierea culturii antice greco-romane, dupa o lunga perioada de intuneric si de decadere. Umanistii au propagat o cultura noua, opusa celei habotnice.

Era timpul optimismului, a increderii in om, in natura. Vremea asentismului si a pesimismului medieval era apus. Renasterea a adus si spiritul critic, asezand ratiunea mai presus de credinta si de traditie. Stiintele naturii se studiau acum modern, nu dogmatic. Cea mai mare realizare stiintifica a epocii o constituie crearea sistemului heliocentric de catre Copernic, care a dat o lovitura decisiva viziunii traditionale, care plasa Pamantul in centrul Universului. Galilei pune bazele cinematicii, iar Kepler descopera legile miscarii planetelor. In matematica se dezvolta mai cu seama algebra si geometria (Tartaglia, Ferrari, Cardano). In domeniul medicinii, A. Vesalius pune bazele anatomiei moderne, iar M. Serveto descopera circulatia mica a sangelui. Pe plan tehnic se raspandesc armele de foc, se dezvolta considerabil industria textila, mineritul, metalurgia, fabricarea hartiei, constructiile de corabii (in legatura cu exploatarile geografice). Tot in aceasta perioada se inventeaza tiparitul si telescopul.

Ganditorii Renasterii au apelat la o morala independenta de rigorile preceptelor religioase, bazata cu precadere pe ratiune si pe natura, pentru a proclama triumful omului asupra sortii.

Conceptiei pesimiste despre om, ca faptura supusa permanent pacatului, i-au opus teza „naturii bune” a omului (Erasm, Rabelais, Vittorino da Feltre), fundamentand astfel pedagogia umanista.

Matematicieni, fizicieni, astronomi fundamenteaza noi concepte, creaza modele cinetice, explica fenomene. Asta se numeste metoda de cercetare experimentalo-matematica a naturi, iar exponentii de seama au fost Leonardo da Vinci, Galilei si  Kepler.

Sunt atat de multe de spus despre Renastere incat nu ne-ar ajunge o carte sau chiar o biblioteca...Am punctat doar, am tinut sa va arat cat de importat si determinant a fost acest curent. Pornit din filozofie si arta a ajuns sa influenteze intreaga viata politica si sociala, a schimbat conceptii, a modernizat societatea. Iar meritul principal este al Florentei, cea despre care am sa va mai povestesc, intr-un episod urmator.