Autor Subiect: Pe urmele Domnului de Roua  (Citit de 3701 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Online admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13226
Pe urmele Domnului de Roua
« : Marți, 18 Aprilie 2017, 09:24 »
Avem cuvinte, expresii pline de sensibilitate, incarcate de vibratie... Puse in cantec sau poveste isi amplifica sonoritatea, in note si nuante calde, creand senzatia unor cuvinte zburatoare. Ca in povestile cu Domnul de Roua si Podul de Arama ce ducea la curtile lui Ler imparat.

In fiecare zi, in ceas de dimineata, atunci cand roua saruta iarba, silueta unui personaj plin de mister strabatea calea Rusidavei. Nestiind cine este oamenii cetatii i-au spus „Domnul”. Iar pe poteca pe care o strabatea el in fiecare dimineata au numit-o Calea Domnului de Roua.
„Domnul” era de fapt viitorul imparat roman Galerius care a stat doi ani ascuns in  castrul Rusidava, Dragasaniul de azi. Inainte de a fi numit de Diocletian in demnitatea de Caesar, Galerius Valerius Maximianus a fost tinta unor intrigi ai adversarilor sai si temandu-se de viata lui a luat calea Daciei. Se intorcea intr-un fel acasa...Mama sa era de origine daca nascuta in Romula. Aceasta asezare a carui nume este diminutiv de la Roma, adica „Mica Roma” a fost un oras roman dezvoltat pe locul unei mai vechi localitati dacice numita Malva si pe care arheologii l-au identificat pe teritoriul de azi al satului Resca (judetul Olt).

Influentat mult de mama a nutrit o imensa iubire pentru Dacia, avand in acelasi timp puternice sentimente anti-romane astfel ca dupa proclamarea lui ca imparat a intentionat sa transforme Imperiul Roman in Imperiu Dacic.

In Roma antica, Romula ocupa un loc foarte important fiind capitala provinciei Dacia-Malvensis. Se afla pe traseul drumului strategic Sucidava (Corabia) – Rusidava (Dragasani) – Arutela (Calimanesti) – Apulum (Alba Iulia) care lega sudul Daciei romane de Transilvania. O mare parte a acestui drum este cunoscut in folclorul romanesc ca „Drumul de Roua”, care spune legenda, incepea de la “podul de arama” (identificat cu podul lui Constantin cel Mare de la Sucidava) pana la curtile lui Ler-Imparat. Cuvantul „Ler” este cel din colinzile noastre si dupa una dintre teorii provine de la Aurelian, cel care-si avea una dintre curti in Cetatea Antina (Romula Malva).

Densusianu scrie despre legendarul drum, o alta poveste, culeasa in una dintre pelegrinarile sale prin tinutul Olteniei. Se spune ca exista un crai sud-dunarean, Domnul de Roua, care, trecand podul de arama la nord de Dunare, pleca noaptea, calare, spre curtile lui Ler – imparatul de la cetatea Antina – si mergea pe drumul de piatra pana sub munte, in Tara Lovistei, la Ramnic, unde avea o ibovnica. Odata, apucandu-l zorii zilei, razele soarelui l-au topit, prefacandu-se in rausorul Potopin (astazi o balta, langa satul cu acelasi nume care apartine comunei Dobrosloveni, judetul Olt).



Legende impletite cu istorie, placut a le povesti...

Anul acesta urmeaza sa ajungem cu una dintre excursiile noastre pe plaiurile Dragasanilor, acolo unde odata a fost Cetatea Domnului de Roua...Si pentru ca numele orasului Dragasani are si el o poveste, mai astern cateva cuvinte...

Se spune ca denumirea orasului vine de la o unguroaica, crasmarita la marginea Dragasanilor, pe care o chema,,Sani”. Cei insetati, care trageau la hanul ei strigau nerabdatori sa se bucure de licorile ei: ,,Draga Sani, mai adu o ulcica de vin!”

Dragasani, orasul viilor, ce pastreaza inca un strop din parfumul oltenesc de targ, de tinut al podgorenilor de vita nobila.

Dragasaniul a existat in perioada romana cu numele de Rusidava. Rusidava era in perioada cuceririi romane o cetate cu peste 5000 de locuitori, avea terme, apeducte, un pod peste raul Olt, case, drumuri. Cetatea avea fortificatii, un comandament si o parte din legiune. La care, evident, se adaugau localnicii.

Rusidava era port la Olt, aici opreau ambarcatiunile care veneau incarcate cu sare sau cu lemn de tisa, aici erau opriti bustenii adusi de apa. Romanii amenajasera doua rute de transport: Rusidava – Buridava si Balcesti – Gradistea spre Horezu, o activitate comerciala intensa se desfasura deci in zona.

Dar dupa retragerea aureliana si dupa ce daco-romanii au parasit orasele, Rusidava a disparut. Poate ca a fost distrusa de valurile migratoare sau poate ca localitatea a pierit inghitita de Olt. Astazi Rusidava exista doar in documente dar nu si in realitate. Ruinele sale sunt de negasit. O mare provocare pentru arheologi.

Undeva la mijlocul secolului trecut, s-a crezut ca Rusidava a fost descoperita. Lucrandu-se la fundatia unor locuinte din cartierul dragasenean Momotesti, au fost scoase la iveala ruine romane. Parea ca, in sfarsit, s-a facut marea descoperire. Deziluzie insa, a fost vorba doar de un castru, un fort roman, Rusidava ramanand pe mai departe, o fantoma.

Odata falnica Cetate a Rusidavei este undeva pe acolo, in zona Dragasani, dar nu se lasa inca descoperita...Sau poate ca unii au dreptate presupunand ca atunci cand s-a lucrat la barajul Dragasani, situl a fost acoperit de apa. O poveste spune ca o echipa a TCH-ului, care lucra la amenajarea lacului de acumulare, ar fi descoperit, cu o cuva de excavator, o incinta romana, cu oale de lut si cu foarte multi bani. Lucrarile au fost atunci sistate timp de trei zile, dupa care s-a continuat treaba. O echipa de la Bucuresti a fost prezenta aici, dar securitatea a dat ordin sa se inceteze cu cercetarile, pentru ca erau niste grafice si un cincinal de respectat. Daca ar fi asa, atunci Rusidava este acolo, sub apele lacului de acumulare, asta inseamnand ca acolo va ramane definitiv.

Dar poate cine stie si asta este doar o poveste si odata printre vii se va ivi vreo urma a Cetatii Domnului de Roua...

Excursia noastra in zona Dragasanilor, o gasiti aici: http://www.singlescamp.ro/eveniment/bucuria-mintii-corpului-si-sufletului-forest-bathing-9-11-iunie-2017/. Ea include vizitarea unor locuri incarcate de istorie, cultura, spiritualitate si relaxarea intr-un complex superb, construit dupa cele mai noi metode de wellness – conceptul de „forest bathing”, trendul nr. 1 pe piata internationala a spa-ului in 2015.