Autor Subiect: Bologna. Calendarul gregorian si cea mai veche universitate din lume.  (Citit de 3607 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13224
Peste o saptamana vom ajunge din nou la Bologna cu un grup Singles Camp&Travel. Un oras pe care multi nu il identifica drept un oras turistic, dar care are, va asigur, multe de aratat.

De regula imi incep turul cu Piazza Nettuno de la statuia care-i da numele, povestind despre siretlicul lui Giambologna, indicand locul din care acesta este vizibil. La doi pasi de fantana care a inspirat logo-ul de la Maserati se afla Pallazzo D’Accursio, in prezent Primaria orasului Bologna.
Sunt multe lucruri deosebite si inedite in Piazza Maggiore, din pacate insa majoritatea turistilor o traverseaza nerabdatori, grabindu-se prin porticurile Pallazzo dei Banchi care lasa prin Via degli Orifici si Via de Musei sa se ajunga la puzderia de restaurante si mici magazine.

In Basilica San Petronio se afla un cadran solar urias, care se intinde pe 67.7 metri. A fost proiectat in 1656 de Gian Domenico Cassini si Guglielmi, a contribuit la descoperirea anomaliilor din calendarul iulian si a dus la crearea anului bisect. In curtea Primariei se afla niste scari cu totul si cu totul speciale, iar deasupra intrarii in aceasta se afla statuia Papei Gregorio XIII, cel care a dat numele calendarului gregorian. El s-a nascut la Bologna, in 1502, ca Ugo Boncompagni si a fost papa din 1572 pana la moartea sa in 1585.

Calendarul iulian a fost introdus de Iuliu Cezar in 46 i.Hr., intrand in uz in anul 45 i.Hr. Calendarul iulian are un an obisnuit de 365 de zile, impartit in 12 luni, cu un an bisect adaugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu sa aiba 365,25 de zile. Calendarul iulian a ramas in uz in unele tari pana in secolul al XX-lea si mai este folosit inca de mai multe biserici nationale ortodoxe.

Calendarul iulian a fost folosit in Europa din timpurile Imperiului Roman pana in anul 1582, cand Papa Grigore al III-lea a promulgat calendarul gregorian, care a fost in scurta vreme adoptat de majoritatea tarilor catolice. Tarile protestante l-au adoptat ceva mai tarziu, iar tarile din Europa Rasariteana si mai tarziu, unele la inceputul secolului al XX-lea.

Motivul Bisericii Catolice pentru ajustarea calendarului era acela de a sarbatori Pastele la data stabilita la Primul Conciliu de la Niceea in anul 325. Desi unul dintre canoanele conciliului impunea ca toate Bisericile crestine sa sarbatoreasca Pastele in aceiasi zi, in realitate aceasta nu s-a intamplat.

Calendarul gregorian este varianta de calendar cu cea mai mare raspandire. Desi calendarul gregorian este numit dupa Papa Grigore al XIII-lea, este o adaptare a unui calendar proiectat de un medic napoletan, astronom si filosof Luigi Lilio (de asemenea, cunoscut sub numele de Aloysius Lilius). Modificarea a fost decretata de Papa Grigore al XIII-lea (al carui nume l-a primit acest calendar) la 24 februarie 1582.
Introducerea calendarului gregorian a fost necesara deoarece, in cazul calendarului iulian, anul mediu era ceva mai lung decat anul astronomic, facand ca echinoctiul de primavara sa se mute usor inapoi in anul calendaristic.

Romania a fost una dintre ultimele tari europene care au adoptat calendarul gregorian. Dupa infaptuirea Marii Uniri, a aparut problema unificarii stilului calendaristic, intrucat stilurile practicate in diferitele provincii istorice erau si ele diferite. Transilvania si Bucovina foloseau deja calendarul gregorian, in timp ce Regatul Romaniei si Basarabia foloseau stilul vechi. Necesitatea reformei calendarului era una de ordin intern si extern, de consolidare si modernizare a noului stat unitar. Alinierea la standardele europene era considerata o conditie a progresului si modernizarii, in contextul in care, pe plan international, se cautau solutii pentru unificarea diferitelor unitati de masura. Asadar trecerea la stilul nou s-a facut in anul 1919, data de 1 aprilie devenind oficial data de 14 aprilie.

Revenind la Bologna si la lucrurile sale deosebite, trebuie remarcat ca universitatea de acolo este cea mai veche din lume. A fost infiintata in 1088. O sa intram in curtea Archiginnasio of Bologna, inaugurata in 1563, multa vreme cea mai importanta cladire a universitatii.
Scopul pentru care a fost proiectata si realizata a fost acela de a crea un singur loc in care cei de la Drept sa invete in acelasi loc cu „Artistii” (filosofia, medicina, matematica, stiintele naturii si fizica). Pana atunci salile de curs erau imprastiate in oras.  Noile„scoli“, au fost numite Archiginnasio, iar prima forma comuna de invatare (universitatea) s-a numit initial Studium.

Archiginnasio a incetat de a fi o universitate din 1803, cand Universitatea a fost mutat la Palazzo Poggi, acolo unde este situata si astazi. Dupa mutare, locul a devenit Scuole Pie (scoli primare), iar din 1838 incoace, biblioteca orasului. Archiginnasio Biblioteca Municipala este cea mai mare biblioteca din Emilia-Romagna. Primul rol a fost acela de a pastra cartile colectate la inchiderea de catre Napoleon a ordinelor religioase. In prezent are 850.000 de volume si brosuri, inclusiv 2.000 de incunabule, aproximativ 15.000 de editii din secolul al 16-lea, manuscrise, 8.500 scrisori, colectii de autografe, gravuri si desene, si 250 de arhive. Va dati seama ce avere informativa se afla acolo...
Interesant este ceea ce am sa va arat pe peretii curtii interioare a bibliotecii...Ceva legat de romanii care au studiat la Bologna...

Bologna nu este deci doar capitala culinara a Italiei ci si un loc incarcat de cultura si istorie. Se spune ca inainte de a ajunge in Bologna sa-ti lasi loc in stomac pentru bunatatile de acolo, dar si in minte si suflet, pentru lucruri minunate pe care urmeaza sa le vezi...Am sa incerc sa va arat Bologna in asa fel incat sa va ramana ca o amintire frumoasa si interesanta.


Papa Gregorio XIII


Fantana lui Neptun


Pe strazile din Bologna