Autor Subiect: Portovenere. Golful Poetilor.  (Citit de 1435 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 10879
Portovenere. Golful Poetilor.
« : Miercuri, 19 Aprilie 2017, 18:48 »
Am vazut pentru prima oara Portovenere venind pe mare, din Riomaggiore. Si sentimentul a fost extraordinar. Mai intai au aparut insulitele care strajuiesc intrarea in golf si bisericuta San Pietro cocotata sus pe stanci. M-a incercat apoi o senzatie uliseiana, intrand printr-o poarta strajuita de doua stanci, aidoma Scilei si Caribdei.

In fata s-a deschis un imens amfiteatru natural, de o cromatica incantatoare, cu casele pastelate, verdele smochinilor, reflexile stancilor in apele Liguriei. Golful poetilor...Cat de frumos suna...
Am auzit apoi povestea poetul englez, a Lordului Byron care sfidand valurile a traversat golful inot pentru a-si intalni in San Terenzo muza, pe Shelley. De aici vine numele de Golful Poetilor.

Locul lui preferat de baie, Grota lui Byron sau cum se numea pana atunci Grotta Arpaia, s-a prabusit intre timp si doar o placa purtand o inscriptie ce omagiaza curajul si puterea lui Byron de a sfida valurile. Este un loc dramatic, asa l-am perceput atunci prima oara, asa mi s-a intiparit in minte. Marea loveste cu furie stancile cu un vaet amplificat de ecoul zidului de piatra de pe promontoriu. Tragic si ironie a sortii aici a fost locul in care din cauza furtunii barca cu care sosea Shelley in Portovenere s-a rasturnat si marea dragoste a lui Byron a murit, inghitita de ape...In locul pe care-l iubea atat de mult...

Nu doar Byron a fost orbit de frumusetea naturala a golfului ci si Dante si Petrarca. Au scris despre acest loc, s-au bucurat de imaginea de vis a golfului...Poetilor.

Pasesc de fiecare data cu aceiasi incantare pe stradutele perlei Liguriei, admirand fiecare casuta, oblon sau usa. Panoramele sunt superbe chiar daca pentru a ajunge sus este un pic de urcat...Efortul este insa rasplatit inzecit, de aceea incerc se fiecare data, indferent de vreme, de oboseala grupului, de pregatirea fizica a celor care vin cu mine sa-i conving sa ma urmeze.

Intrarea in interiorul vechii fortificatii, pe sub arcul roman, lasa sa ti se dechida in fata o straduta pietruita, ticsita de mici magazine. O placere si o bucurie sa privesti, sa gusti... Imediat la stanga, jos, trei cuve de marmura ce ajutau odata la masurarea cerealelor si a vinului targuit. Deasupra emblema originala a orasului cele trei turnuri pe o stanca.

La jumatatea drumului este o mica piateta, in care se afla o fantana ce poarta numele unui binefacator, P. Centinaro, ce aduna apele ploii ce vine de pe acoperisurile din jur.

Sus te asteapta San Lorenzo cu fatada sa splendida, in cel mai curat stil romanesc, apoi zidurile Castelului – fortareata, construit prima oara de genovezi. De vizitat este si cimitirul, a carui nise funerare sunt indreptate toate spre mare. Sa se bucure si mortii de privelistea minunata.
Peste cateva zile o sa ajungem din nou la Portovenere si tot ceea ce-mi doresc este sa avem vreme buna, asa incat sa venim pe mare...


Portovenere


Aici este locul in care Byron obisnuia sa se scalde


Lord Byron

Un filmulet de prezentare a Portovenere:

! No longer available