Inaintand spre inima desertului prin Atlasul Mijlociu, cu munti fara vegetatie, caramizii, apoi prin campii intinse cu munti inzapeziti in zare, ajungi la Oarzazat, poarta desertului. Simti lumina puternica a soarelui si ti se pare natural sa porti turbanul. Aici am vizitat un kasbach celebru, o cetatuie din lut ocru ca in Isus din Nazaret, sau Ben Hur.
Inaintand printre campiile deserte, razlet, unde e fir de apa, se nasc sate, orase cu case cu arhitecturi frumoase, paduri de palmieri, viata palpita.
In oaza e altceva! o liniste si o pace ca in rai. Am ajuns la lasatul noptii. Am fost intampinati cu tobe si muzica vocala africana cu dansuri, in timp ce pateundeam noaptea in acest mic paradis conceput de un spaniol unde intuiam prin intuneric flori, felinare, foisoare. Am locuit bungalouri frumoase, aveam spatii comune mobilate traditional.
Mananci f bine seara, si mai ales dimineata, pe o terasa fix plasata sa vezi rasaritul de soare din spatele unei stanci f fotogenice. Bei nelipsitul suc natural de portocale.
Noaptea in oaza este altceva: este magica.
Dimineata este un nou inceput, incepi sa te obisnuiesti in paradis, sa te plimbi pe aleile de pamant, pe langa culturile de secara si trifoi verde, palmieri cu curmale in ei, rodiu in floare, migdali, pe langa raul datator de viata, cu lungime variabila in functie de ploile din anul respectiv. Ai alaturi prieteni deveniti deja dragi in aceasta excursie.
In