Autor Subiect: Didim. Legenda zeilor gemeni Apollo si Artemis  (Citit de 4142 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13226
Didim. Legenda zeilor gemeni Apollo si Artemis
« : Miercuri, 30 Mai 2018, 19:09 »
Didim. Legenda zeilor gemeni Apollo si Artemis
scris de Daniela Dimitrescu

Didim este o statiune la Marea Egee, acolo unde misterul lumii antice se impleteste cu tentatiile lumii moderne. Didim inseamna  “geaman” si vine de la cuvantul “Didyma”. Apollo si Artemis, cei doi gemeni antici se spune ca s-au nascut aici. Didim s-a construit si dezvoltat in jurul unei paduri sacre si al unui izvor sfant, primii locuitori ai sai facand parte dintr-un grup pre-grec religios.

Mama Leto si tatal Zeus sunt parintii gemenilor Apollo si Artemis conceputi se spune langa izvorul din Didim, acolo unde a fost construit Templul lui Apollo, principala atractie a orasului. Care la inceput s-a numit Didymaion. Mai multe temple au rasarit aici in secolul VII si VIII IH dar niciunul nu l-a egalat pe cel al lui Apollo.



In Didim se afla un oracol secret si foarte important pentru acea vreme, cautat si consultat de multi dintre regii din acele timpuri. Unul dintre ei a fost Alexandru cel Mare. Chiar el a fost cel ce a poruncit sa se reconstruiasca Templul lui Apollo, dupa ce i-a invins pe persani. Anterior, in anul 480 IH  regele persan Xerxes distrusese templul, furase statuile ce-l impodobeau si chiar comoara ce era adapostita acolo. 

In anul 160 en un calator grec Pausanias, ar fi ajuns la Templul lui Apollo si ar fi povestit ca a fost construit inainte de colonizarea greaca, cam in sec 10 ien. Apar deci unele controverse, in ceea ce priveste constructia.

Odata cu aparitia crestinismului, ritualurile pagane au fost abandonate, aparand altele noi, in spiritul noii credinte. Insusi Sfantul Pavel a tinut predici publice din Evanghelie aici. Au ramas insa constructiile, marturie a unui trecut bogat, Oracolul, Drumul sacru si statuia de cult. Cei doi gemeni Apollo si Artemis au avut temple separate: Apollo la Didim si sora lui Artemis la Miletus, cle doua fiind legate de Drumul sacru. Insasi imparatul Traian prin anul 101 en a adaugat lespezi de piatra la acest drum. Templul lui Apollo adaposteste capul gigantic al Meduzei, sculptata in sec. 2 en de Aphrodisias.



Apollo pe care il gasim in mitologia greaca  dar si in cea romana, era zeul luminii, al zilei si al artelor, protector al poeziei si al muzicii. Era considerat a fi cel ce conducea corul muzelor, personificarea Soarelui. Mama lui, Leto, fugarita peste tot de gelozia Herei, a nascut cei doi gemeni  pe insula Delos, dupa ce Poseidon scosese din valurile marii acest petec de pamant.

Apollo fiind un zeu solar, al luminii avea ca accesoriu arcul si sagetile, care pot fi comparate cu soarele si razele lui. El era considerat a fi si un zeu razbunator, ce avea sageti aducatoare de moarte. Numit Zeul Arcas, cel cu arc de argint, se spune ca era de o frumusete rapitoare. Cu toata frumusetea lui era un zeu al violentei si care avea un orgoliu nemasurat. Crescand miraculos de repede, la doar cateva zile dupa nastere a plecat la Delphi unde a ucis pe Python, acel sarpe pe care Hera l-a pus sa o urmareasca pe Leto, mama sa. 



Dupa ce l-a invins pePython, imbatat de glorie, a inceput sa colinde locurile. Astfel intr-unul dintre drumurile sale a zarit-o pe frumoasa nimfa Dafne, pe care a inceput s-o urmareasca. Frumoasa ceruse tatalui sau sa o lase nemaritata, desi era iubita si sperata ca soata de multi regi si eroi. Isi dorea sa se dedice rugaciunii...

Un print o iubea insa atat de mult incat isi lasase sa creasca parul in plete, se imbracase fata si era mereu in preajma nimfei. Apollo rautacios, il ademeni pe tanar la scalda si il dadu de gol in fata nimfei, ca este barbat. Dafne se porni sa planga si fugi speriata, in timp ce Apollo gonea disperat dupa ea. Dar degeaba o striga el, degeaba ii spuse cuvinte de iubire, fata fugi peste coline si ajunse pana la tatal ei, pe care il implora sa o salveze de Apollo. Ca sa o scape, tatal ei a transformat-o in copac. Asa o gasi zeul, sosit curand dupa ce ea se transformase si prinsese radacini in malul nisipos. Nefericit, Apollo hotari ca din acea zi dafinul sa fie copacul sau, iar cununile de frunze de laur sau dafin, sa fie un semn de cinste pentru invingatori.

Un alt episod legat de Apollo este acela legat de fiul sau, Asclepios, pe care il avea din uniunea cu Coronis ( Arsinoe). Aceasta, in timp ce era insarcinata cu Asclepios, s-a indragostit de Ischis, fiul lui Elatus.
Fiul lui Apollo, Asclepios, un parinte al medicinei, a fost dat de catre tatal sau in grija Centaurului Chiron, care l-a invatat secretele taumaturgiei (abilitate de a face minuni, ramura a magiei). Centaurul l-a initiat pe fiul lui Apollo in tainele medicinei, dar Asclepios nu s-a multumit doar sa vindece oamenii, ci a inceput sa ii invie pe cei morti. Pentru aceasta, bunicul sau, Zeus, s-a maniat si l-a omorat cu Traznetul sau, ce fussese faurit  pentru el de catre ciclopi. Mahnit tare de moartea fiului sau Asclepios, Apollo neputandu-se razbuna pe Zeus, i-a pedepsit pe ciclopi, ucigandu-i cu sagetile lui, pentru singura lor vina ca faurisera Traznetul lui Zeus. Drept pedeapsa pentru actul lui necugetat, Zeus l-a osandit pe Apollo sa fie sluga unui muritor timp de  un an. Astfel Apollo devine cioban la turmele lui Admetus.

Apollo a iubit si numeroase muritoare, in afara de nimfa Dafne, cum ar fi Cirene, Marpessa, Cassandra. Zeul era infatisat ca un tanar frumos si inalt, cu statura zvelta si impunatoare. De multe ori era surprins cantand la lira. Cu toate acestea a fost considerat o divinitate temuta, razbunatoare. Se stia despre el ca raspandea boli sau pedepsea cu sageti aducatoare de moarte pe oricine ii statea impotriva si ca uneori nu erau justificate actiunile lui. Ca tata al lui Asclepios si el era apreciat ca zeu vindicator. Dar mai mult ca orice, avea darul profetiei, de care erau legate numeroasele lui oracole. Pe langa Oracolul de la Didim, cel mai bine cunoscut oracol al lui este Oracolul din Delphi. Pe timpul cand era indragostit de Cassandra, fiica regelui Priam, ar fi invatat-o pe aceasta tainele profetiei.

Ca zeu al muzicii, poeziei si artelor frumoase, era infatisat inconjurat de muze. Zeul luminii, identificat cu insasi Soarele a avut parte de onoruri de la multe popoare, grecii, vechii etrusci si mai tarziu de romani. La Roma, i-a fost inchinat templul Ludi Apollonares. Era serbat in numeroase orase grecesti:  Delphi, Delos, Claros, Patara.

Sora lui geamana Artemis, in mitologia greaca, Diana in cea romana, era zeita vanatorii. La inceput ii semana mult fratele ei: era o divinitate razbunatoare, care aducea aboli si moarte muritorilor. Ea l-a insotit pe fratele ei la multe actiuni ale acestuia. A fost alaturi de el in exil in episodul in care a omorat Pythonul, a fost alaturi de el in razboiul troian, si au participat impreuna la uciderea copiilor Niobei (Apollo a ucis pe cei sapte fii ai Niobiei si Artemis pe cele sapte fiice ale Niobiei).



Apollo era identificat cu Soarele (Helios), iar Artemis cu Luna (Selene). Mai tarziu Artemis, zeita vanatorii, va fi considera protectoarea campurilor, a animalelor si a vindecarilor miraculoase. Ca zeita a vanatorii era infatisata ca o fecioara singuratica, salbatica si apriga, care cutreiera padurile insotita de o haita de caini, ucigand animale cu arcul si dagetile ei faurite de Hephaestus. Era o fecioara insensibila la dragoste si pedepsea pe toti cei care incercau sa se apropie de ea sau daca se intampla ca ea sa se apropie de vreun muritor, oferea o dragoste rece si stranie.