Autor Subiect: Tanzania? Hakuna Matata!  (Citit de 1025 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 10879
Tanzania? Hakuna Matata!
« : Luni, 01 Octombrie 2018, 19:34 »
Inainte de a pasi in tara semetului Kilimanjaro, a plajelor albe, a apelor cu luciri de tanzanit, am rasfoit multe pagini cu insemnari de calatorie. Am vrut sa invat din experienta altora, sa inteleg unde merg, ce o sa intalnesc. Mi-am notat, am fost atent la fiecare detaliu, la fiecare sfat, asa ca am plecat "inarmat" cu o multime de informatii.

Ajuns acolo am avut strania senzatie ca am gresit locul; ceea ce vedeam, ce intalneam, ce descopeream nu semana deloc cu descrierile si “sfaturile” citite...Dar mi-am spus "poate maine" si asteptam in continuare sa se intample cele citite... Dar cu fiecare zi ce trecea, concluziile mele erau tot mai departe de cele stranse de altii. Ma miram la fiecare pas cat de superficial, subiectiv, nedocumentat scrisesera cei ce “bifasera” inca o destinatie pe lista lor de “calatori”. Majoritatea dintre ei cred ca n-au stiut sa treaca de impactul vizual, acesta trebuie sa fi fi fost motivul. Este adevarat ca este socant pentru un european sa vada traiul primitiv si tribal din Africa. Dar suntem oameni educati, avem adaptabilitate, intelegere, stim sa ne relocam reperele si sa judecam corect lucrurile noi. Probabil insa ca n-au stiut sa se detaseze de disconfort, au folosit aceiasi vectori de analiza si observatie ca acasa...Sau poate n-au stiut sa-si estomepeze instictul de superioritate al maimutei albe, nu au avut curiozitatea de a da la o parte cortina sa vada ce este in spate...Pacat, ar fi descoperit multe lucruri interesante...

M-am bucurat sa pot cunoaste de aproape o multime de oameni...Am reusit sa le castig increderea asa am putut intra in universul lor, pt a le intelege cultura, rationamentele, reperele, motivatiile, modelele.

Iata ce am “descoperit” acolo, ce am gasit, cum am perceput eu in Tanzania.

Un popor ce traieste primitiv si simplu, la limita necesitatii, fara nevoi de confort si ferit de ispita rasfaturilor oferite de modernitate.

Acolo totul zambeste, chiar si soarele. Il vezi aparand vesel si sagalnic ca intr-un joc de-a v-ati ascunselea, printre siluetele de manechin ale palmierilor, de dupa munti semeti, din spatele colibelor de lut...Isi oglindeste mutrisoara portocaliu-inflacarat in ape de smarald, apoi pole-pole se catara pe cer. Desfata pamantul cu raze domoale, incalzindu-l atat cat sa nu-l arda.

Copilasii bucurati de intalnirea cu un strain, femeile inzorzonate in culori vii, barbatii lor sfatosi si vorbareti, acolo toata lumea zambeste...

Au oamenii aia de acolo o blandete si o candoare pe care n-am mai vazut-o nicaieri. Si este una nedisimulata, reala, ii vezi, ii simti comportandu-se cat se poate de natural. Dar cu toata bucuria aceea ce le inunda fetele, intrezaresti ceva indefinit, o teama parca, o umilinta, izvorata din sutele de ani de umilinta in fata albilor. De atunci de cand erau luati cu forta din paradisul lor simplu, dintr-un univers in care avea loc doar pacea si armonia, unde pamantul si apa erau ca un imens frigider din care iti iei ce vrei, cand vrei, cineva avand grija sa ti-l umple la loc. De atunci de cand erau legati in caravane, manati ca vitele, ostracizati, inghesuiti in spatii infime, obligati sa munceasca pana la epuizare...

In ochii multora se citeste inca ceva din suferinta acea imensa stinsa cu doar 150 de ani in urma. Multi sunt stranepotii sclavilor...

O tara nesigura? In care trebuie sa calatoresti cu grija umbrei, sa nu ti-o fure cineva? Un loc bantuit de roiuri de insecte, care te fac sa pari un fagure in devenire?

Doamne, cate prostii am citit, cate sfaturi fara rost am primit. M-am vaccinat, m-am para-vaccinat, am luat tablete, spray-uri de insecte, tot felul de medicamente...si?

In 12 zile am vazut 2 tantari schiopi, incapabili sa intepe si cateva musculite in salbaticia din Mikumi. Am stat diminetile la rasarit afara, serile la apus, am colindat Mikumi, nu m-am intors insa cu nici o intepatura..Nici macar cu o tentativa...La mine in gradina as fi fost sfasiat sa ma expun atat...

Nesigur? Poate daca faci din Tanzania o excursie la Napoli...Oameni buni, tara aceea mi s-a parut chiar mai sigura decat Romania...Toata lumea de acolo este binevoitoare, cinstita, deschisa, gata sa te ajute.

Stiu insa ce da impresia de nesiguranta. Vine din disconfortul nostru la contactul cu ceva necunoscut, neinteles dar mai ales din impactul cu saracia, cu mizeria, cu primitivismul. Neincercand sa te detasezi de reperele pe care le ai, daca nu faci efortul de a rationa intr-un mod adaptat, daca nu pricepi ca esti in Africa, atunci da, Tanzania ti se va parea nesigura, murdara, inconfortabila.

Eu am indragit oamenii de acolo, m-am bucurat de tot ce am gasit si cunoscut, de culorile Africii, de muzica lor, abia astept sa am ceva timp pt a studia despre masai si...sa ma intorc.











Offline Alintata

  • Jr. Member
  • **
  • Mesaje postate: 50
  • Bine ai venit in grupul nostru!
Re: Tanzania? Hakuna Matata!
« Răspuns #1 : Miercuri, 03 Octombrie 2018, 20:17 »
Ce frumos povestesti, Gigi, se simte din fiecare cuvant, din fiecare virgula, ca ai trait la maxim aceasta experienta, ca ai intrat in atmosfera acelor taramuri indepartate, salbatice, ca ai rezonat cu natura, cu localnicii, te-ai imprietenit cu soarele, cu oceanul, cu nisipul alb al plajelor! Si, cel mai important, ai empatizat cu localnicii, cu urmasii sclavilor de acum sute de ani! Astept cu interes urmatoarele povesti, si, nu in ultimul rand, detaliile excursiei de anul viitor! Ce spun eu excursie, ci aventura din Zanzibar 2019!👏👏👏👍👍👍