Autor Subiect: Despre creoli. Fascinanta lume din Caraibe  (Citit de 226 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 10690
Despre creoli. Fascinanta lume din Caraibe
« : Miercuri, 24 Aprilie 2019, 18:30 »
Intors din croaziera din Caraibele de Est, m-am asternut pe cautat si citit despre ceva ce ma impresionase mult in special in Guadelupa: populatia, arta si vestimentatia creola.

Primul lucru pe care l-am facut a fost sa caut in DEX care este definitia pentru o persoana creole. Si am ramas tare uimit sa vad ca este definita ca o persoana alba. Pai ceea ce am vazut eu acolo, numai alb nu se poate numi. Creolii sunt metisi, o combinatie superba intre spanioli, portughezi si francezi cu populatia neagra, cu sclavii adusi din Africa, ij nici un caz nu poti spune ca sunt albi. Au o piele aramie, ciocolatie, unii mai deschisa, altii mai inchisa la culoare. In ceea ce priveste originea creola am gasit aparuta pe site-uri o confuzie : "o mixtura intre primii colonisti si populatia locala". Pai populatia locala, la venirea colonistilor era amerindiana, in nici un caz neagra. Inca mai exista in jur de 3000 de kalinago in Antile iar fizionomia lor este tipic mayasa, au pielea alba si trasaturile caracteristice bastinasilor din America de Sud.

Ce s-a intamplat de fapt, cum am inteles eu lucrurile, din ce am aflat de la ghizi, din ce am mai stiut, din ce m-am documentat intre timp. Dupa exploatarea pana la extinctie a populatiei locale, colonistii au avut nevoie de o forta de munca ieftina pentru plantatiile foarte valoroase de zahar, bumbac si pe alocuri de tutun. Asa ca au apelat la negustorii de sclavi africani si au inceput sa populeze Antilele cu negrii. Nu erau adusi doar barbati ci si femei, ele urmand sa fac muncile necesare supravieturii coloniilor de sclavi. Dominica, insula cea mai bogata in resurse de hrana, era folosita ca loc de aprovizionare pentru acestia. Hrana lor principala era fructul "copacului de paine" pe care oricat ati incerca va garantez ca nu il puteti manca, chiar si preparat cum o fac inca si astazi creolii. Dar oamenii aceia s-au adaptat si au ajuns sa reziste la 16-18 ore de munca extenuanta pe zi avand ca baza de hrana, aceste fructe.



Multe femei erau frumoase, asa ca au ajuns in paturile stapanilor. Acestea au dat nastere unor metisi, care au fost folositi in casa ca servitori si au avut oarecare acces la educatie. Stand foarte aproape de stapani, au invatat limba acestora, au preluat din comportamentul colinistilor, iar visul lor era de deveni la fel ca ei. De aici si apetenta sclavelor metisate, care se simte puternic si azi, pentru bijuterii, pentru rochii elaborate. Isi doreau sa fie si ele ca stapanele, imbracate frumos, vesel si bogat. La barbati s-a intamplat acelasi lucru, cu copierea stapanilor: si acum poarta palariile acelea coloniale de paie, pe care le vedem in filme...



Pe multi ii vezi cu ceas la vesta, cu brau la costum, cu pantofi colorati, cu batista mare de matase la buzunarul de la veston.

Imi aduc aminte de explicatiile lui Radu Popescu, prietenul meu bun care se ocupa de copiii orfani de la Orlat si pe care o parte din voi l-ati cunoscut la Sibiel si Gura Raului. Spunea, explicand radacinile jazz-ului, care din punct de vedere al ritmului vin din Africa, de la sclavii care isi insoteau munca cu singura motivatie posibila: un soi de cantec, sacadat, care marca ceea ce faceau. O lovitura de baros, o sapa, taierea unui lemn, era marcata de un sunet muzical. Explica el: la un moment dat, a aparut o noua rasa, rezultata din folosirea femeilor negre ca sclave sexuale. Acestea au nascut copii mulatrii, care au fost adusi de stapani sa lucreze in casa. Si cum fiecare casa coloniala avea ca semn de aristocratie un pian, copiii metisi au avut acces la acest instrument. Asa au invatat sa cante in alt fel ca pana atunci...Acolo este radacina jazz-ului, de la acei metisi a pornit jazz-ul...

I-am urmarit pe vasul de croaziera ca si comportament, ca si vestimentatie, ca si mod de a-si petrece timpul. Ce m-a uimit, a fost ca din pacate multi din cei tineri sunt supraponderali, este clar ca alimentatia moderna nu le prieste. Interesant de asemenea la fete: nu conteaza cat de corpolente sunt, tin sa se imbrace cu rochii stramte, si multe dintre ele pe tocuri...Cu toate kilogramele in plus se misca si danseaza de zici ca sunt balerine...Uimitor...

Total diferit de cei tineri, cei mai in varsta insa se imbracat elegant, in costume de culori vii, iar pe unele din femei le-am vazut in rochii din materiale ecosez, traditional creol. Seara era o incantare sa privesti cum apareau in perechi, imbracati ca acum 200 de ani...Parea cadrul unui film de epoca.

Nu sunt galagiosi, sunt foarte atenti, iar seful restaurantelor, un roman din Constanta, ii definea ca foarte manierati, cu mult bun simt. Nu au nimic in comun cu negrii pe care ii vedeti in alte tari, nu au stridenta acelora. Mi-e greu sa explic foarte clar ceea ce am perceput eu, dar pot spune ca e o forma de comportament amestecat un pic temator sa nu deranjeze si de asemenea au ceva aristocratic in modul in care se poarta. Probabil ca totul e marcat de anii de sclavie, de dorinta de arata si se purta ca stapanii lor, modele for-ever pentru ei...

Nu am avut posibilitatea sa-i fotografiez pe vas, ar fi fost un gest de totala impolitete s-o fac. De aceea pentru a va rata costumele traditionale dar si cele de gala, am apelat la google image, descarcand cateva fotografii. Am tinut mult sa va rata ceva ce m-a incantat de-a dreptul...



















Guadelupa este una dintre cele mai frumoase insule pe care le-am vazut vreodata. Alaturi de Dominica, sunt perlele Caraibelor de Est...

Promit ca am sa mai revin, dupa ce mai citesc si ma mai informez...