Mi-a placut tare mult initiativa Marcutzei si a Da_vis de a organiza cu membrii de la Young Club o actiune ce tine de cunoasterea personala, tehnici de identificare si realizare a obiectivelor si directiilor. Ceva foarte potrivit unor tineri, unor oameni care sunt la inceput de cariera. Si destinatia si locatia foarte bine alese: Sinaia, Pensiunea Andre.
Am ajuns mai tarziu sambata, cursurile erau deja incepute de o ora si jumatate, astfel ca am participat doar ca spectator la ce se intampla. Catalin, coacher-ul, un tanar entuziast, agreabil si foarte organizat. Mi-a placut modul in care s-a pregatit, de la formularistica, modularizare, scheduleing pana la aranjarea in sala.
O plimbare pana la locul de plecare cu telegondola, apoi o tura cu aceasta pana la Cota 1400, un vin fiert in cabana de pe platou, cativa bulgari de zapada si un frig care ne-a condus pana apoi la pensiune. Prilej sa-i cunosc pe o parte din participanti, pentru ca cealalta a preferat sa se plimbe... mai putin dinamic, in jurul locatiei unde aveam cazarea.
Seara un local foarte dragut, decorat tirolez, cu mobilier identic cu cel pe care-l am la Sibiel in camere, cu ospatarite imbracate in dierdelururi, amabile si foarte zambarete. O mancare exceptionala, pregatita si prezentata remarcabil, dupa trend-ul de afara: platou larg, patratos, decor intins si variat, felul de baza pe verticala. Un local care merita remarcat: Snow din Sinaia. Am ras, am glumit si ne-am intors pe un frig cumplit spre pensiune. Acolo cald, incat noaptea am fost nevoit sa tot deschid fereastra.
Dimineata dupa mic dejun, eu am preferat o plimbare, cineva manastirea aflata in apropiere, iar grupul si-a continuat cursul cu un Master Mind Alliances, o metoda de identificare a modului in care poate fi rezolvata o problema profesionala punctuala a unuia dintre participanti. Am remarcat o Sinaie curata, ingrijita, placuta, destul insa de goala. La intoarcere pentru ca ma grabeam sa-i reintalnesc pe cei din grup, am luat un taxi, prilej sa mai aflu cate ceva despre ce se intampla prin zona. Doua mii de apartamente cu finisaje facute care asteapta in zadar cumparatori, un an prost din punct de vedere turistic, dar cu o anumita frenezie in week-end-uri, statiunea este doar la o aruncatura de bat de Bucuresti.
Am luat pranzul langa Pensiunea Iris, la Casa Schiorilor parca se numea, un loc foarte placut si cald ca si atmosfera, mobilier, decorare, lumini. Mancare diversificata, localul plin, vin fiert, tuica fiarta (la un pret astronomic), sorici, sarmale, ciorba de fasole in paine. In curte un parau cu pastravi de unde puteai sa-ti alegi unul pentru a fi pregatit in bucatarie.
Doua zile foarte placute de iarna veritabila, cu zapada, cu frig, cu munte. Si cu un grup de tineri deosebiti. O intalnire care mie mi-a dat speranta de a vedea odata si odata aceasta tara normala. Nu cu copii idioti cu masini luxoase, nu cu fete inalte si slabe tanjind dupa barbati batrini si bogati, nu cu emisiuni tv care fac din incultura si prostie un mod si prilej de a vinde. Exista in generatia tanara si un segment de copii foarte buni, pregatiti sa faca ceva, entuziasti si atenti la cariera lor. Sunt aceia care ne vor asigura noua si acelora mai mari ca noi pensiile, sunt aceia care inseamna o sansa pentru tarisoara. Asta in conditiile in care nu o sa dezamageasca si o sa gaseasca foarte atractiv ceea ce vad dincolo si sa plece ca atatia alti tineri foarte buni. Cred ca a nu-i lasa sa damageasca tine in primul rand si de generatia noastra celor aflati la 45 - 60, cei care acum avem in multe sectoare haturile in mana. A le da incredere, a-i ajuta, a le face loc sa treaca in sus pe langa noi, cred ca este foarte important pentru a-i pastra aici.
Acesta a fost week-end-ul meu, doua zile foarte placute si reconfortante fizic si psihic. Alaturi de Young Club.