Autor Subiect: Circuit Italia 18 - 26 mai  (Citit de 9763 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline steliana

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 5133
Răspuns: Circuit Italia 18 - 26 mai
« Răspuns #15 : Vineri, 27 Mai 2011, 11:28 »
Bun sosit, calatorilor!
Gigi, crezi ca ai mai putea repeta aceasta experienta, chiar daca farmecul ar fi altul?
nihil sine deo

marcutza

  • Vizitator
Răspuns: Circuit Italia 18 - 26 mai
« Răspuns #16 : Vineri, 27 Mai 2011, 11:36 »
bun sosit !

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13224
Răspuns: Circuit Italia 18 - 26 mai
« Răspuns #17 : Vineri, 27 Mai 2011, 13:50 »
Iti raspund pe scurt Steliana, am sa revin insa asupra acestui subiect. Circuitul din Italia si pentru mine o incercare, sa spunem unul pilot, parte din obiective imi erau cunoscute, parte nu. La fel nu stiiam cum am sa ma descurc in calitate de sofer, ghid si organizator in acelasi timp. Ma pregatisem destul de minutios dar trebuie sa recunosc ca am avut ceva emotii. Care insa mi-au fost risipite destul de repede. Cu microbuzul este foarte usor sa parcurgi chiar si distante lungi in timp scurt, parcarea lui este mult mai simpla decat a unui autocar, intimitatea grupului este alta si numarul mai mic de participanti iti ofera posibilitatea unei flexibilitati. Dimensionarea traseului s-a dovedit a fi foarte buna, am avut timp suficient si de drum si de vizitat si de shopping si de pirdut timp pe terase la bere si pizza. Stiu acum destul de multe si pot sa fi si un bun ghid. La acest traseu vreau sa-i fac o singura modificare, sa introduc o zi in plus de Milano, mai ales ca acolo am gasit un hotel exceptional de 4*, accesibil ca tarif. Am stat la Grand Barone de Sasij, e un veritabil rasfat. Deci cu mici diferente am sa pastrez acest format de circuit. Foarte probabil ca am sa-l mai propun odata la toamna cand se mai raceste timpul, pt ca a face un astfel de tur pe caldurile verii este sinucidere curata. Am sa anunt din timp.

Offline steliana

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 5133
Răspuns: Circuit Italia 18 - 26 mai
« Răspuns #18 : Vineri, 27 Mai 2011, 14:08 »
Doar stii ca voi deschide lista!

Lucrurile cele mai frumoase se intampla atunci cand ... din orice provocare poti face oportunitate ;)

Am fost cu gandul la voi pentru ca mi-am dorit foarte mult acest circuit.
Multumesc pentru ca poti oferi - din nou - si altora aceasta posibilitate.
nihil sine deo

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13224
Răspuns: Circuit Italia 18 - 26 mai
« Răspuns #19 : Vineri, 27 Mai 2011, 19:09 »
Calatoria a inceput noaptea la ora trei si jumatate. Era o noapte calda si linistita, numai bine de continuat somnul pe masina. Dupa ce fiecare si-a luat locul, dupa ce bagajele au fost asezate intr-o prima forma, am plecat spre granita. Mai radio, mai Abba, destul de repede am ajuns la Nadlac, unde am facut o prima pauza. Numerele germane s-au dovedit pe toata perioada excursiei o binecuvantare, n-am fost opriti si verificati, peste tot acelasi semn cu mana de a trece mai departe. Asa am trecut si granita dintre Romania si Ungaria.
Am mai facut o pauza in Ungaria aproape de Budapesta la un local de pe marginea autostrazii, acolo unde opresc foarte multi romani in tranzit. Mancarea este buna, multa si ieftina. Nu m-am putut abtine de pofta unui gulas si am primit un ditaima castronul cu supa aburinda. Langa o paine proaspata si moale si un castronas plin cu ardei iute. Intotdeauna am asociat Ungaria cu gulasul, asa ca si acum nu puteam sa nu ma bucur de gustoasa lor mancare. Am plecat mai departe si mult mai repede decat am anticipat am ajuns la Thomas Center, hotelul in care eram gazduiti in prima seara. Toata lumea era nerabdatoare sa iasa in oras si cum locatia este chiar in centrul Budapestei tentatia era si mai mare. Intr-o jumatate de ora toti erau jos la microbuz si am plecat spre Monumentul Eroilor din Hosok Tere. Am gasit o parcare free in parcul din spatele monumentului, undeva in laterala castelului, am lasat masina acolo si am luat-o pe jos prin curtea castelului. O cladire renovata recent, o curte impecabil de curata si aranjata, un strat imens de panselute mirositoare si o multime de statui. Lacul de langa, amenajat si decorat cu statui si rondouri de flori, ofera o priveliste relaxanta si placuta. O multime de oameni erau iesiti la plimbare pe malurile lui, iar bancile din jur erau pline de copii, batrani, indragostiti. Cei mai indragostiti erau ratoii, care fiecare isi supraveghea de aproape perechea pentru ca nu cumva unul dintre burlaci sa i-o fure....A fost o plimbare placuta, terminata pe pavajul din fata celor doua semicercuri care formeaza monumentul. In fata lor Arpad, o statuie ecvestra, marele rege al Ungariei. In jurul lui cele sapte capetenii si ei calari. Am lasat monumentul in urma, am luat iar microbuzul si am pornit spre parcarea hotelului. In drum i-am lasat pe toti aproape de Piata Vigado, de unde se poate lua vasul de croaziera. Cu 12 EUR, fara insa sa se viziteze si insula Margareta se poate face un tur in care in casti ti se prezinta, in romaneste, obiectivele prin fata carora treci: Dealul Gellert, biserica de la poalele acestuia, Castelul, Parlamentul, Hotelul Hilton, Podul cu lanturi, Podul Elisabeta etc Un foarte bun ghid al Budapestei, ieftin, comod, placut si mai ales rapid. Noi cei care mai fuseseram cu Legend i-am asteptat pe ceilalti plimbandu-ne de la Sinagoga (a treia biserica evreiasca din lume), pana in port. Apoi impreuna am luat-o peste podul cu lanturi spre funicalarul care urca pana in curtea castelului. Un drum dus si intors costa 1450 forinti, dar merita, pentru ca de sus privelistea este unica: se poate vedea intreaga Pesta si intreaga Buda. Orasul se gaseste la intretaierea Campiei Panonice cu dealurile Buda, una ditre singurele zone inalte din Ungaria. Cealalta zona este la granita cu Slovacia, acolo unde se naste vinul de Tokaji. Inapoi peste pod si direct pe Vaci Utca care serpuieste paralel cu Dunarea si este cunoscuta ca zona de shopping a Budapestei. Am trecut apoi prin fata Galeriei de Arta Aplicata, o cladire placata toata in mozaic verde si ocru, ceva pe langa care nu ai cum sa treci fara sa observi. Intr-un tarziu, taraindu-ne cu greu picioarele am ajuns in camera de hotel. Am stins lumina la ora 22.00 si am dormit dus pana a doua zi de dimineata. Am luat toti un mic dejun in fuga si ne-am imbarcat pentru cea mai lunga portiune de drum, aceea intre Budapesta si Venetia. Desi sunt destul de multi kilometri (vreo 800) distanta se parcurge usor, exista acum o autostrada intre Budapesta – Ljubljana – Mestre, care usureaza mult condusul. In drum am vazut indicatorul de Postojna si pentru ca mai ratasem de doua ori ocazia sa vad celebra pestera, le-am propus celorlalti o mica „abatere” de la program, asta si pentru ca aveam in economie vreo 2 ore. Toti au fost super incantati sa vada cea mai mare pestera carstica din Europa, un loc vizitat pana acum de 17 milioane de turisti. Si n-am regretat. Este adevarat ca biletul costa cam multisor, trebuie sa platesti 22 EUR pentru a putea intra si a fi transportat cu trenuletul si ghidat in pestera. Parcursul deschis vizitatorilor este de 5 km si se face partial cu trenul si partial pe jos cu ghidaj. Este magnific! Sa nu pierdeti ocazia si sa nu vizitati pestera, daca va aflati vreodata in preajma ei. Ceea ce a creat natura cu ajutorul apei din calcar este extraordinar. Stalactite, stalacmite si asa cum le numeau ei Romeo si Julieta (atunci cand stalactitele se unesc cu stalacmitele ca intr-o sarutare) sunt parca nepamantene. Peisaje stranii ti se astern in fata, dantelarii mestesugite cu truda a mii de ani....La un moment dat trenuletul te debarca si de acolo continui drumul pe jos, peste podul rusesc, apoi dupa o bucla pe sub. Calatoria se incheie tot cu trenuletul si cu o escala in sala de concerte, un loc in care se tin foarte multe festivitati muzicale, asta pentru ca acustica locului este desavarsita.
Dupa frigul dinauntru, unde temperatura este de 8 – 10 grade, iesim la caldura si cotrobaim prin standurile cu suveniruri. Intr-un tarziu ne urnim din nou spre Mestre, zona continentala a Venetiei. Ajungem pe la 19.00 la Hotel Piave, un hotel mic si cochet, proprietatea unei familii. Este foarte aproape si de centrul Mestre, o piata medievala  imensa cu pizzerii, terase si magazine si de gara de unde se ia trenul spre Venezia. Seara ne-am petrecut-o cutreierand stradutele din centru si apoi la o terasa, cu bere si pizza. Am zabovit mai mult acolo, depanand ceea ce vazusem pana atunci. Eram doar la inceput dar ni se parea ca am avazut deja atat de multe...
Dimineata, ne astepta un mic dejun cu croisante calde, patiserie de casa, sucuri naturale si cafea, hmm ce cafea buna! Ne-am intins mai mult pentru ca locul era prea placut parca pentru a-l parasi. Am plecat intr-un final spre gara. Doar 200 metri pana acolo, iar biletul pentru cele 3 statii de tren costa 1,05 EUR. Am coborat in gara (Ferrovia) si chiar din fata am luat vaporetto pana in Piata San Marco. Un bilet la acest vaporas de linie care duce laolalta turisti, angajatii magazinelor, gondolieri si chioscari costa 6.50 EUR, dar te scuteste sa faci un drum in plus pe jos. De pe vaporetto cu putin noroc, daca prinzi un loc jos sa in fata vezi toate cladirile de pe Grande Canal, adica zona cu cladirile cele mai impunatoare din Venetia. La coborarea din vaporas, pana in Piata San Marco trebuie sa strabati o zona cu chioscuri, cu suveniruri. Am primit o oferta de a vizita Murano gratis cu salupa, o excursie sponsorizata de una dintre fabricile de sticla de acolo. Si asta chiar in momentul in care vroiam sa cumparam bilet pentru Murano – Burano – Torceli, cele trei insulite de langa apele Venetiei. Am scutit ceva banuti pt ca un bilet la o astfel de excursie costa 20 EUR. Salupa ne-a dus prin canalele Venetiei pana pe partea cealalta si apoi in tromba pana pe insula. Acolo ne astepta un ghid care ne-a prezentat modalitatea de elaborare a sticlei de Murano, in timp ce trei mesteri plamaduiau in cuptoare unul dintre miile de obiecte puse in vanzare sau care apar in galeriile hotelurilor. Ajunsi in sala de expozitie cu vanzare nu mai stiiam la ce sa ne uitam mai repede si ce sa cumparam. Obiecte facute cu un simt artistic si o maiestrie pe care numai vestitii sticlari din Murano o pot face. Nu pot descrie, imi lipsesc cuvintele pentru a reproduce starea pe care o aveam privind la ce au putut face din nisip...Fiecare si-a luat cate ceva de acolo, nimeni nu a rezistat tentatiei. Am iesit apoi pe faleza, am luat apoi „5” o cursa de linie care ne-a dus inapoi de unde am aplecat, adica in Piata San Marco. Contra unei sume de 6.50 EUR. Primul lucru care-l vezi intrand in piata este Palatul Dogilor si lipit de el Puntea Suspinelor, locul pe unde condamnatii erau scosi din sala de judecata si condusi spre executie. Republica Venetia a fost una dintre cele mai bune modele de convietuire si armonie. Rupta de intriga si forfota continentala si-a dezvoltat o viata sociala, politica si judecatoreasca proprie, toate pe fondul unei explozii comerciale, un schimb permanent de marfuri cu Constantinopolul. In Piata San Marco, pe o latura si alta se afla Procuratura Veche si cea Noua, in spate iar vis a vis de Basilica San Marco, pe latura care inchide curtea sunt doua muzee. In lateral Piata Leilor si Tower Bell sau Clopotnita basilicii, un turn inalt terminat cu o costructie mai noua din bronz stralucitor care se roteste dupa vant. Urcand scarile turnului se poate admira intreaga zona. Intrarea la Basilica este gratuita dar trebuie sa platesti 2 EUR pentru a intra in zona de altar si pana la 20 EUR sa vizitezi tot. Palatul Dogilor care adapostea cele trei puteri in stat reprezentate si cumulate de dogi adica legislativa, executiva si judecatoreasca, are o gramada de camarute, de locuri de vizitare, de tablouri, de stauiete. Iti ia destul de mult sa-l vizitezi si tariful este 14 EUR. Nu-l recomand ca pe unul dintre punctele importante de vizitat in detaliu.
In Piata San Marco se lucreaza in continuare, sunt paravane, schele, doar o latura este deschisa pt terase si orchestre. O cafea este destul de scumpa si datorita santierului, doar 2-3 turisti vezi pe la mese. Traversand piata pe sub pasajul muzeelor si luand-o usor la dreapta dai de semnul Rialto, adica spre celebrul pod ce traverseaza Marele Canal. In Piata ne-am grupat in 2 apoi in trei grupulete, functie de ce a vrut sa faca fiecare. Atractia magazinelor era atat de mare incat trebuia sa ne oprim la fiecare pas. Asa impartiti, a fost mai usor si ne-am regasit cu totii la hotel. Asta dupa ce am mancat in zona podulul la o autoservire destul de scumpa, unde un meniu costa in jur de 16 EUR. Pe partea cealalta la terase un meniu turistic costa doar 12 EUR si serveai masa pe malul Mareului Canal. De notat. Inapoi spre gara de unde se ia trenul spre Mestre trebuie urmat indicatorul de „Ferrovia” si in o ora poti traversa, cu opriri, Venezia. Sunt multe de vazut acolo, stradutele ascund fiecare cladiri vechi pline de farmec, balconase de fier forjat incarcate cu flori, porti sculptate, piatete, bisericute, scoli, este un loc in care trebuie sa stai doua zile sa-l poti vizita in intregime. Si asta nu in detaliu. In Mestre se poate lua o pizza la 8 EUR dar berea este destul de scumpa....7 EUR! Dimineata urmatoare eram pregatiti de plecare. Aparusera deja din cumparaturi si primele suprabagaje, dar parca fiecare avea deja locul lui, asa ca ne-am descurcat relativ usor. Dupa micul dejun am pornit spre Verona. Intr-o ora si jumatate am ajuns acolo si punand pe GPS Piazza Bra, am dat de parcarea subterana Citadela, asa ca in 10 minute eram deja gata de a vizita orasul. De fapt stabilisem cateva obiective: Arena, un splendid „Colosseum” foarte bine intretinut si pregatit pentru specacole. Aici a cantat Verdi, aici s-a ascultat Aida, o arie ce se identifica cu Verona. In subsolul Arenei impozante holuri din piatra pe unde treceau gladiatorii. Gratii imense zavorau iesirile. Parca ecoul imi aducea in urechi bataile din scuturi....
La Verona mare noroc cu Cristina, prietena Gabielei, un excelent ghid ad hoc care ne-a condus rapid de la Arena (unde se plateste 6 EUR pt a o vizita, iar un bilet la spectacol costa pana la mii de EUR) trecand pe artera comerciala intesata de magazine, Via Mazzini pana la casa Capuletilor, acolo unde se afla balconul Julietei. O multime de oameni, chiar si o nunta erau sositi acolo. O curte interioara cu multa verdeata, cu o statuie de bronz reprezentand-o pe Julieta si care serveste ca decor de fotografie pentru toti barbatii care intra acolo, iar sus un balconas din marmura alba. Se poate urca in balcon dar contra unei sume de bani pe care o platesti inauntru. Nu departe de casa Julietei se afla casa lui Romeo. Pt ca nu este un obiectiv promovat cum este casa Julietei doar 2-3 persoane erau in fata. Drumul dintre cele doua case trece prin Piata Seniorilor, o zona in care se tin concerte pe tot timpul verii. Langa, o zona funerara antica, ceva halucinant defrumos, daca un loc de veci se poate numi frumos. Patricienii, aristocratii cei mai bogati aveau mormintele cel mai inalt plasate, unel chiar la 20 – 30 metri, urmau apoi aristocratii de rand, pe cand plebea era inmormantata in pamant. Resturile unor morminte se pot vedea si azi in curtea judecatoriei. Ar fi fost inca multe de vazut la Verona, dar ne propusesem doar doua ore de vizita si trecusera deja 3....Un mic incident la iesirea din parcare, eu intekesesem ca se achita ca peste tot la iesire, dar acolo descoperisem ca trebuia ca intai sa platesc cei 3.8 EUR deasupra parcarii intr-o zona amenajata pt asta. Intre timp blocasem iesirea a doua masini si am fost sanctionat cu o amenda de 2.2 EUR...Am ras, ne-am urcat si am luat-o spre Milano.
Ajungem la hotel relativ repede, dupa cca 2 ore. Intram in hol si mi se taie rasuflarea. Unul dintre cele mai bune hoteluri in care am stat. Este „jucaria” unuia dintre primii 30 bogati ai Italiei si nu-l intereseaza prea mult clientii, ci eticheta de hotel foarte bun. Sunt convins ca nu este profitabil, dar pentru noi turistii este un adevarat paradis, un loc plin de rasfat. Ne-am refrishat rapid si am plecat spre statia de metrou Sesto Rondo. Aceasta la doar 5 minute de hotel. Metroul pana la Dom costa dus si intors 3.5 EUR. Cand am iesit din statie am crezut ca nu vad bine. O cladire imensa, imensa trona in mijlocul pietei, o cladire facuta toata numai din dantela de marmora, ceva ce nu ai cum sa uiti vreodata. Atat de mare este socul oricarui om cand da cu ochii pentru prima oara de acest impunator sanctuar. Inauntru se intra gratis, bineinteles pastrand conditia valabila in toate bisericile si basilicele, de a fi imbracat decent, nu in pantaloni scurti, fusta scurta sau umeri goi. Daca vrei sa te urci cu liftul pe cladirea Domului platesti 8 EUR dar merita. Fetele care au urcat au spus ca este absolut tulburator sa vezi dantelaria de aproape, sa vezi toata acea minune de sus, dintre turnuletele care-o impodobesc. Interiorul nu se poate descrie,, trebuie vazut pentru a intelege. Nu cunosc nici un termen care sa exprime cu adevarat maretia, simtul artistic al arhitectilor, al pictorilor, al sculptorilor. Perfectiune suna a tehnic, minunat suna parca peisagistic, nu stiu cum sa definesc tot ce am vazut inauntru.
Langa Dom se afla Galeriile Vittorio Emanuelle, initial un momunent, acum o zona de shopping de lux. Traversand galeriile ajungi in fata cladirii celebrei Scala. Ma asteptam sa fie ceva impozant, maret, grandios. O cladire terna, foarte simpla care se pierde in peisajul cladirilor din jur. Dar ce ascunde si ce se intampla acolo inauntru este unic. Si cred ca tocmai aceste extreme da si confirma farmecul Scalei.
De la Scala pe Via Mercati, apoi in dreapta ajungi la Palatul Sforzesco, un loc in care parca tot Milano si-a dat intalnire, Intram intr-una dintre curtile interioare si ne trezim inconjurati de ....politie. Cu elicoptere, motociclete, tot felul de accesorii de urmarire....
Era o zi  a portilor deschise in care politia se apropia mai mult de oameni, le arata cate ceva din tehnica lor, se fotografiau, urcau copiii pe motociclete, in elicoptere. Am cascat si noi gura pe acolo, ne-am fotografiat. In alta curte interioara demonstratie de biciclism artistic. Nu stiu daca asa se numeste exact, dar ceea ce am vazut m-a lasat masca. Niste tineri, fara cotiere, genunchiere sau alte accesorii efectiv se jucau cu bicicleta sarind de pe un obstacol pe altul, luandu-si vant si aterizand. Mers pe un lemn ce nu era mai gros de 3 cm....Rasuciri in aer, sarituri de la inaltime. Am baut cate o bere, eu chiar doua si am mancat cate un hamburger tot uitandu-ne la virtuosii velocipezi.
Am avut destul de putin timp pentru Milano si ne-am oprit cu vizitarea lui aici. De aceea vreau ca urmatoarea excursie sa cuprinda 2 zile de Milano.
Ma opresc si eu cu povestea calatoriei, as iesi parca sa beau o bere. Am sa continui maine cu primul oras vizitat pe drumul Milano – Florenta: Genova.

pe_jumate

  • Vizitator
Răspuns: Circuit Italia 18 - 26 mai
« Răspuns #20 : Vineri, 27 Mai 2011, 19:41 »
exceptional comentariu de calatorie, draga @admin! raspandesti pana aici entuzismul si incantarea..
citind dintr-o suflare, parca as fi fost si eu pe langa voi prin frumoasa si spectaculoasa Italie!
astept cu nerabdare urmarea.. ;)

Offline ihriel

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 11
Răspuns: Circuit Italia 18 - 26 mai
« Răspuns #21 : Vineri, 27 Mai 2011, 20:48 »
Excelenta vacanta, multumim mult Gigi pentru tot (in special pt rabdare!), am de povestit zile intregi despre ea!
There have always been ghosts in the machine. Random segments of code, that have grouped together to form unexpected protocols. Unanticipated, these free radicals engender questions of free will, creativity, and even the nature of what we might call the soul.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13224
Răspuns: Circuit Italia 18 - 26 mai
« Răspuns #22 : Vineri, 27 Mai 2011, 20:55 »
Va multumesc si eu voua, celor care ati participat. Mi-a facut placere sa calatoresc cu voi, mi-au placut serile, diminetile acelea la micul dejun cand ne adunam... Si tie ihriel, pentru ca ai fost un excelent copilot - ghid - traducator. Mi-a placut cognacul tau briana si ultima seara de povesti pe terasa de la Balaton...Brandy cu tine m-am obisnuit atat de mult in calatorii, incat cred ca in urmatorul circuit, cel de Praga o sa ma uit dupa tine daca ai coborat la micul dejun.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13224
Răspuns: Circuit Italia 18 - 26 mai
« Răspuns #23 : Sâmbătă, 28 Mai 2011, 14:48 »
Exista un drum direct de la Milano la Florenta, dar am tinut mult sa vizitam alte doua orase care nu se aflau chiar in linie dreapta: Genova si Pisa. Asa ca dupa ce am parasit Milano, ne-am indreptat spre capitala Liguriei, Genova, sau Genoa cum o numesc localnicii. Am ajuns destul de repede acolo, desi ne intinsesem cam mult la micul dejun servit de o romanca cu care discutasem o jumatate de ora in engleza, pana sa descoperim ca suntem din aceiasi tara...Am lasat in urma fabulosul Milano, cu San Siro, cu Domul, cu Sforzesco, cu Scala...
Liguria este o zona de munte si mare, totul fiind construit terasat. Ce efect mai formidabil decat case si castele cocotate pe dealuri oglindindu-se in mare? Sosele serpuind printre dealuri, o vegetatie mediteraneana, o circulatie care la un moment i-a dat senzatia Brianei ca suntem ...pe contrasens. Si apare Genova, cu vile cu arhitectura inconfundabila a caselor aristocrate, cu catargele vaselor amarate in port, cu palmieri, cu magnolii gigantice inflorite....
Nu aveam nici un punct de reper, stiiam doar ca vrem sa vedem situl medieval cel mai mare din Europa. GPS -ul nu-mi lua Nuova Strada, asa ca am urmat un indicator care intuiam ca ma va conduce in zona portuara turistica. Si am ajuns exact unde trebuia; nici daca mi-as fi programat n-as fi ajuns atat de aproape de toate obiectivele; am parcat in Porto Antico, acolo unde se gaseste Acvariul, Sfera de sticla cu biotop, vasul cu vele...Nu departe, traversand bulevardul pe sub podul rutier, se ajunge la San Lorenzo, o basilica cu o arhitectura de dom in miniatura. Am continuat periplul nostru pe strazile Genovei, de departe cea mai placuta surpriza pe care am avut-o in aceasta excursie. Un oras rupt parca din alte vremuri, cu strazi pavate cu lespezi mari de piatra, cu palate, basilici, cu fresce, cariatide. Fiecare curte impresioneaza prin ce gasesti acolo; orice usa deschizi gasesti in spatele ei istorie, o istorie transmisa mestesugit prin limbajul artei. Mi-ar place tare mult sa am timpul de a sta mai mult in Genova, mi-ar place sa-i cutreier strazile, sa ma plimb pe faleza animata de o multime de oameni, sa pescuiesc in apele Liguriei. N-am ajuns la Lanterna, cel mai vechi si mai inalt far ramas in folosinta. Era pe partea cealalta a orasului la 10 km de Porto Antico si ne-ar fi luat mai bine de o ora dus si intors. Si trebuia sa ajungem la Pisa. Ne-am grupat intr-o cafenea in zona portuara, unde am baut o cafea buna si o foccacia cu masline, o bunatate...Incepuse caldura si jinduiam dupa o bere, m-am multumit insa cu o ...apa minerala, rece ca gheata. Am pornit din nou pe jos spre microbuz, pe care-l lasasem parcat in port. O parcare destul de scumpa de altfel, in jur de 2 EUR/ora.
La Pisa am ajuns dupa amiaza, am parcat intr-o benzinarie, fara insa ca cineva sa ne taxeze, asta pt ca toti erau la ...siesta. In 2 minute am ajuns in Campo di Miracoli. Poarta spre magnificul complex de marmura alba este ea insasi o adevarata opera. Multi insa trec pe langa ea, sau mai bine zis pe sub ea, fara sa o remarce. Pe partea opusa Turnului, Catedralei, Baptisteriului si a cimitirului o multime de tarabagii isi expuneau obiectele si invitau turistii sa le devina clienti. Suvoiul de oameni insa era preocupat mai mult de ce se inalta in stanga si de ceea ce zidurile ascundeau in interiorul minunatelor cladiri. Aveam putin timp la dispozitie, asa ca a trebuit sa aleg ce sa vizitez. De data aceasta m-am oprit la Camposacro, cel mai vestit cimitir din lume. Distrus aproape complet in timpul celui de-al doilea razboi mondial, a fost reconstruit si pus la dispozitia vizitatorilor. Un bilet costa 5 EUR si iti permite vizitarea lespezilor si a sarcofagelor de marmura. Pentru a vizita intreg complexul trebuie sa platesti 20 EUR. Poti urca in turn, poti intra si vizita Catedrala si Baptisteriul. Zona verde care inconjoara dantelaria de marmura este ingrijita impecabil si vad ca rezista foarte bine la tavaleala. O multime de turisti obositi sau cautand racoarea pamantului erau trantiti pe gazonul fara nici o urma de buruiana...Am mancat o lasagna la caserola, doar incalzita si am baut o apa, mai apoi ne-am urcat in microbuz cu directia Florenta. Am ajuns la Signa, spre seara, obositi si nu prea dispusi la a iesi la o pizza. Eu am adormit bustean instantaneu, m-am trezit doar spr dimineata. Ne-am strans cu totii, dupa o raita pe la magazinele alimentare din jur, de unde ne-am realimentat cu apa (este foarte ieftina in Italia - o apa de un litru si jumatate costa doar 14 centi...) si ne-am pregatit cu sandviciuri pt excursia din Florenta. Am urcat apoi in microbuz si in 5 minute eram la gara. Am parcat, am cumparat bilete la trenul care ne ducea pana in centrul Florentei la Santa Maria Novella. Dus si intors face 3.80 EUR si aveam de strabatut drumul intre 3 statii. Pe peron am povestit un pic despre planul de vizitare, cand...am realizat ca mi-am uitat telefonul in masina, iar microbuzul il parcasem intr-o zona nu foarte circulata. Mi-a taiat tot cheful de vizitare. Trenul nu oprea in statia centrala, ci la Prato, la 5 minut e de Santa Novella. Am luat-o la picior pe o straduta lunga pana am ajuns la prima basilica. Acolo ne-am si despartit in 3 grupulete. Florenta este absolut superba, de departe orasul cel mai frumos din Italia. Domul de aici este nefiresc de bogat in sculpturi si frize, iar placajul de marmura alba, verde si rosie este ceva ce depaseste puterea de imaginatie. Inauntru insa nu este extraordinar, as putea spune mai mult impunator si marcant. Intrat acolo ai senzatia unei apasari, primesti o stare spirituala aparte, eu mi-am simtit umerii grei si parca picioarele mi se afundau in pavajul catedralei. In Florenta ceea ce m-a impresionat grozav a fost Palazzo Vechio si galeria de langa acesta. Statui de o expresivitate geniala, atat de migalos lucrate incat ai senzatia ca adapostesc fiinte....Combinatii de marmura alba si neagra, de bronz si marmura, de piatra si bronz, un complex statuar avandu-l ca personaj central pe Neptun, ma uitam impresionat, pana cand am simtit un nod in gat si pielea de gaina. Langa edificiu, un chitarist genial, Tomashevski parcurgea partituri clasice...Ecoul suntelor scoase de lovirea corzilor imi loveau timpanele in cel mai sensibil si placut posibil mod posibil. Ce priveam si ce ascultam mi-au dat o stare pe care mi-o doream prelungita cat mai mult...Doar o coreanca idioata m-a trezit din reverie, vroia sa faca o poza fara personaje...I-am explicat cat de penibila si iesita din peisaj este...
Locul insa care te marcheaza cel mai mult in Florenta este Basilica Santa Croce, locul unde sunt inamormantati Galileo Galilei, Marconi, Rossini, Michelangelo...Dante Aligheri are si el un loc de veci acolo, dar trupul ii este ingropat in alta parte. Ziua cu vizitarea Floentei s-a terminat cu o masa la Foffo, un local unde o familie de romani gateste si serveste. Am mancat cea mai buna salata de fructe de mare si asta din partea casei. Spagheti carbonara si peste spada la gratar. Ce delicios totul! A da si era sa uit: doua beri si un limoncelo din partea casei. Ne-am retras apoi fiecare in camera, savurand ziua pe care o petrecusem in leaganul renascentismului....

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13224
Răspuns: Circuit Italia 18 - 26 mai
« Răspuns #24 : Sâmbătă, 28 Mai 2011, 16:04 »
Sa continui, cred ca mai am ceva timp la dispozitie...
Ufizzi, Pitti, Ponte Vechio au ramas doar amintiri. Imortalizate in fotografii, dar deocamdata doar amintiri. Dimineata, ne-am asezat din nou bagajele in microbuz si am realizat ca volumul lor a crescut considerabil. Efectul shopping-ului se facea simtit. Am plecat de dimineata din Signa, iar primul popas a fost intr-o benzinarie unde am mancat fiecare cate un sandvici, cate un mar...Apoi primul oras din program: Padova. Am urmat semnul San Antonio, iar masina m-a dus pana intr-o parcare cu plata destul de mare sa fii sigur ca gasesti oricand un loc. Pretul: 2 EUR/ora, cu totul a fost 8 EUR. pentru ca am ramas mai mult la Padova. San Antonio  este superba pe interior, oricine ii trece pragul va ramane incantat si marcat de ce vede. Zona de sanctuar si cea de inchinare si rugaciune la acest sfant al saracilor sunt broderii in marmura, metal, lemn si piatra. Se spune ca Antonio avea puterea de a gasi obiecte pierdute, iar aceasta calitate a fost  transmisa peste veacuri. O multime de poze si biletele  a celor care cer si spera in ajutorul lui San Antonio...Plecam spre ghettou in speranta ca vom putea ajunge la timp pt a vedea frescele lui Giotto care decoreaza una dintre basilicele din centrul orasului. Nu reusim, era destul de mult de mers pe jos si deja tarziu. Strabatem mai mult in fuga piata de fructe, strazile ghettoului si ajungem in parcul central al orasului. O multime de statui impodobesc zona, iar un canal plin cu pesti o inconjoara. Podulete din piatra, o fantana arteziana in mijloc, racoarea pomilor, verdele gazonului. Depasim aleile parcului si ajungem in Piata Ytzac Rabin, iar de acolo pe suib arcul unei porti imense, in parcare. Ne urcam in masina, cu usil si geamurile deschise, erau 35 grade, cea mai calduroasa zi din excursia noastra. Ne resemnam ca ne asteapta racoarea Ljubljanei. Si pornim.
Ajungem pe la 19.00 la hotel, dupa un incident cu un tampitel rasisit intr-o benzinarie. Intre timp am primit scuzele Agentiei Nationale de Turism din Slovenia pe care am informat-o despre modul in care am fost tratat. Acum astept raspunsul oficial al Petrol d.d. proprietarul benzinariei cu pricina. Nu m-am suparat prea tare mai ales ca stiu cat rau facem noi romanii afara; cat de rau suntem priviti si cat s-au saturat toti de noi. Pe trebul din Signa la Florenta doua tiganci lasau biletele ca sunt sarace, ca au trei copii, ca n-au ce sa le dea de mancare. Mi-au lasat unul si la dus si la intoarcere si bineinteles ca am explodat lunadu-ma de ele si strigand cat rau ne fac noua celor care venim sa vizitam Italia si celor care merg acolo sa munceasca cinstit. S-au uitat la mine cu o manie si o suparare fara limite. O familie de italieni trecuti de a doua varsta care stateau alaturi au inteles cuvintele rusine, Europa, Romania si au inteles atitudinea mea. Mi-au zambit amar. Cat de greu iti cade cand esti pus in aceiasi oala cu tigani si borfasi, dar asta este au scris pe pasaport roman asa ca sunt de-ai nostri. Si sunt confundati cu noi.
La Ljubljana am stat in mijlocul unei zone verzi curate si ingrijite, folosita de nemti si olandezi pt campare. Rulote luxoase si vohnmobile imense erau asezate ordonat sub copacii parcului. Dimineata un autocar avea coborate scaune pliante si o multime de englezi isi luau micul dejun...campeneste. Erau toti oameni in varsta si ma uitam la simplitatea lor, la modul lor de a socializa, la placerea cu care isi sorbeau cafeau facuta la spirtiera.
Seara am petrecut-o la Castelul Ljubljana, admirand peisajul ce ni se astrnea sub priviri. O armata de fotografi profesionisti, cu trepieduri si aparate cu superobiective erau pregatiti cu imaginea deja fixata, ca nu cumva sa piarda momentul apusului, care se apropia incet, incet. Am coborat apoi in Gorki Trv, una dintre stradutele populate de localuri si cafenele. Am mancat la o terasa, unde din jur se distingeau doar cuvinte in germana si engleza. Am servit un delicios carnat alb la gratar cu garnitura de varza murata calita. Si nerezistand tentatiei am comandat un tiramizu. Nu inainte de a bea o bere rece si amara. Dimineata, un mic dejun in localul resort-ului si imbarcarea catre centru vechi al orasului. Am parcat central, pe Subotica Ulica, foarte aproape de Slovenska Ceska, bulevardul principal. De acolo in 5 minute ajungi la Ljubljca, raul care traverseaza orasul pe sub poalele dealului pe care sta cocotat castelul. Podul triplu, The Tower Hall, Catedrala, toate m-au entuziasmat. Piata de fructe ordonata si curata ca un parc parizian. Si plin de jablode, capsuni imense rosii si zemoase. Pe malul raului o gramada de terase, gelaterii, cafenele. In centru, la podul Triplu, era un festival de sport si entertainment dedicat copiilor. Si acolo s-a petrecut scena care m-a impresionat pana acolo incat mi s-a pus un nod in gat si m-am trezit cu ochii umezi. Pe o scena improvizata, un coregraf conducea un trio de balet modern, de tineri cu sindrom Down. Show-ul in sine a fost ceva pe masura a ceea ce puteau ei sa faca, dar impactul asupra tuturor celor care treceau pe acolo era teribil. O multime era adunata si aplauda efortul lor. La sfarsit bucurosi si entuziasmati de succes, au coborat de pe scena, au dat mana cu cei care ii aplaudau, faceau reverente. Cat de putin trebuie sa faci pentru ca si acesti oameni sa se simta utili, admirati, bucurosi ca traiesc. Norocul lor insa este ca s-au nascut intr-o tara normala, unde defectul cu care s-a nascut este estompat de efortul celor din jur. Si de grija lor. Cand vezi astfel de scene iti doresti sa te intorci cat mai repede in tara si sa copiezi reteta, astfel incat sa poti face si tu bine...
Strazile Ljubljanei erau pline de turisti, de localnici, de copii. Toti linistiti, firesti si interesati. Fotografiau, admirau, intrebau. La tot coltul harti, indicatoare...
Am parasit Ljubljana cu gustul amar ca nu putem fi niciodata ca ei. O tarisoara de 2 milioane de locuitori atrage de cateva ori mai multi turisti decat noi, o tara de douazeci de milioane....Dar ei si-au pastrat padurile, au 60% din suprafata acoperita de verdeata reconfonfortanta....Si-au pastrat monumentele si le-au ingrijit, le-au pus in valoare. Au construit strazi, poduri si nu au asteptat pana mai marii zilei au cumparat terenurile care urmau a fi expropiate pentru a se construi autostrazi. Di orase au iesiri peste iesiri, indicatoare foarte clare, o infrastructura impecabila. Cum sa nu-i admiri?
Drumul pana la Balaton trece prin Maribor, s-a construit si s-a dat in folosinta o autostrada noua. Stiam de acest lucru, parcursesem acest drum de 3 ori anul acesta. Dar la plecarea din Ljubljana uitasem si cum GPS-ul inca nu recunoaste acest nou drum am ajuns la ...Zagreb. Un mic ocol de 30 km, pe drumul vechi si cu viza de intrare si iesire din Croatia. Dar uite asa am adaugat pe harta calatoriei noastre si aceasta tara. Peisajul de pe autostrada este relaxant, mult mai interesant si mai bogat decat cel prin Maribor. Macar atat. La Balaton ajungem la 17.00, am tras sa fim pe zi acolo. Repede la magazin, apoi la Sandor, terasa pe care mancam, fermecat de bucataria ungureasca, in concediile de acum 16-17 ani. Si coincidenta, pensiunea la care am stat Marina Panzio era pe aceiasi strada pe care statusem prin 94: Erkel Ferenc! N-am mai recunoscut mare lucru. Casele de vacanta de pe atunci au fost daramate, hoteluri si pensiuni luxoase lunadu-le locul. Ne-am plimbat seara pe faleza lacului, care agitat adusese la mal cateva anghile moarte. Chiscurile, discotecile, hard rock bar-ul fara ferestre au disparut. Un parc dichisit (parca prea aranjat...) este acum acolo.... Seara am petrecut-o in curtea pensiunii, la un pahar de Tokaji. Nu ne venea sa credem ca totul a trecut atat de repede.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13224
Răspuns: Circuit Italia 18 - 26 mai
« Răspuns #25 : Sâmbătă, 28 Mai 2011, 19:38 »
Drumul spre casa a fost insotit de gandul ca peste cateva ore ne vom odihni in paturile noastre. Schimbasem 6 -7 paturi in ultimele 8 zile. Era si nostalgia grupului care urma ca peste putin timp sa se sparga, dar si dorinta si nerabdarea fiecaruia de a ajunge mai repede acasa. Sentimente contradictorii. Dar placute. Prin tara drumul este un infern. Daca am facut Siofok - Nadlac (350 km) in 3 ore, drumul de la Nadlac pana la Sibiu (325 km) l-am facut in 6 ore...
Suntem fiecare acasa acum depanand prietenilor, parintiilor, copiilor cate ceva din mica noastra aventura. Crampeie din aceasta le-am asternut aici, putin grabit si fara sa recitesc ce am scris. Probabil sunt greseli, probabil ca unele fraze nu sunt suficient de clare, ceea ce am incercat insa a fost sa va transmit si voua cate ceva din aceasta minunata experienta....Inchei aici spunandu-va noapte buna!

Offline briana

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 34
Răspuns: Circuit Italia 18 - 26 mai
« Răspuns #26 : Duminică, 29 Mai 2011, 07:09 »
   Ce frumos povestesti, Gigi! Cum poti tine minte atatea amanunte? Oricum, a fost o excursie deosebita despre care vom povesti inca multa vreme prietenilor. A meritat din plin oboseala pe care o resimteam din plin seara cand ne reintorceam la hotel.

   PS. Gigi a fost cel mai invidiat barbat pentru 8 zile: un barbat cu ...... doamne langa el....a fost, de alfel, admirat pentru rabdarea de care a dat dovada cu noi. Multumim inca odata.

Offline francesca777

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 793
  • after all...tomorrow is another day..:)
Răspuns: Circuit Italia 18 - 26 mai
« Răspuns #27 : Luni, 30 Mai 2011, 19:37 »
Va felicit si eu pentru minunata calatorie si sincer va invidiez.@Gigi..sincer...am citit totul pe nerasuflate , relatarile tale m-au transpus acolo.Stii ca eu ador Italia si ca o vizitez cat pot de des...este incredibil ce stare mi-ai transmis...pur si simplu parca v-as fi insotit...felicitari.....