Sa descoperim Bucurestiul, “Micul Paris”. 15 – 17 martie 2019

15/03/2019 - 17/03/2019
90 RON

Descriere

Pornind de la o frumoasa poveste pe care a scris-o anul trecut, O vizita emotionanta la Domeniul Martisor  (pe care o puteti parcurge dand click pe numele articolului), Daniela s-a gandit sa va ofere o calatorie prin istoria, legendele si povestile Bucurestiului. Excelent prilej pentru cei din capitala sa se intalneasca, sa se cunoasca si sa parcurga in plimbare, impreuna cu Daniela si cu cei care sosesc tin tara, cel care a fost numit odata “Micul Paris”.


Grup de

35 persoane


Plata

Avans

90 RON pana in 28/02/2019

Cazare

Numar nopti

2

Servicii incluse

Ghidaj


Ghid: Daniela Dimitrescu 0721 428.014


Nu sunt incluse

X

Transport pana la destinatie


X

Intrarile la obiective


X

Altele

••    transport
•   • cazare
••    mese
••    intrari la obiective

Cazare. Pentru cei care vin din alte parti: daca achitati excursia si ne comunicati pana cel tarziu la data de 10 februarie 2019 dorinta de a rezerva o camera la hotel, pentru sambata/duminica sau chiar vineri/duminica, o sa organizam si acest serviciu, urmand sa-l achitati la sosire, Danielei.


Program

15/03/2019

Ora 11.00: Intalnire cu ghidul. Locul in care va va astepta Daniela, va fi comunicat fiecarui participant pe Email cu 2 zile inainte de excursie. De data aceasta pe forum nu va aparea aceasta informatie si va rugam mult ca dupa ce o aflati sa n-o postati aici sau in grupuri. 
O sa ne deplasam cu mijloacele de transport in comun (metrou, abonament de 1 zi 8 lei).
Mergem la Domeniul Martisor, sa vizitam “Livada cu visini”- un spatiu inedit datorita istoriei si amintirilor pe care le poarta aceasta casa. Amplasata pe cel mai inalt deal al Bucurestiului, casa lui Arghezi vegheaza tacuta asupra furnicarului din oras. Picturi celebre, o casa facuta in culorile martisorului, manuscrise vechi si cotetul lui Zdreanta, sunt cateva dintre atractiile casei memoriale Tudor Arghezi.

Acesta si-a construit  un mic paradis la marginea Bucurestilor. Oamenii din imprejurimi, mare parte veniti de la tara, veneau aici la sarbatoarea Martisorului si cu nostalgia locurilor in care au copilarit, agatau in visini snururi de martisor.

Ne deplasam apoi cu metroul in Piata Victoriei, unde vom lua masa de pranz, ceva “in fuga”, pentru a avea cat mai mult timp de vizitare…Parcurgem Calea Victoriei, deschisa de Constantin Brancoveanu la 1692, pe cand se numea Podul Mogosoaiei, pentru ca era pavata cu lemn. Scopul construirii unui astfel de drum a fost obtinerea unei cai de acces intre Mogosoaia, unde se afla mosia Voievodului si palatul domnesc care era la Curtea Veche. Trecem prin fata, dar nu intram,  – Muzeul de Istorie naturala Grigore Antipa, Muzeul Taranului Roman, Palatul Victoria- sediul Guvernului Romaniei.

Continuam pe Calea Victoriei cu vizitarea pe exterior a Casei cu lei sau Muzeul George Enescu. Continuam cu o scurta oprire in Piata Amzei. Vedem cladirea Coanei Mita Biciclista, o tanara excentrica a Bucurestiului interbelic, fiica unei spalatorese, pe numele ei Maria Mihaescu.

Piata Palatului Regal si oprire la statuia lui Eminescu din fata Ateneului Roman, acesta fiind inaugurat acum 130 de ani.

Traversand pe langa Biblioteca Nationala, mai putem observa cateva bucati din lemn din pavajul Podului Mogosoaiei.

Trecere si vizitare exterior Balconul lui Ceausescu, magazinul Muzica, Biserica Crețulescu, considerată unul din cele mai valoroase monumente de arhitectură ale orașului de la sfârșitul perioadei brâncovenești. A fost ridicată în anii 1720 -1722 prin grija marelui logofăt Iordache Crețulescu și a soției sale Safta, una din fiicele domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Marele logofăt a construit în vecinătatea bisericii și un han, nu numai pentru că așa se obișnuia în aceea vreme, dar și pentru faptul că aici se afla, pe atunci, bariera de nord a orașului, pe “ulița cea mare” sau “Podul Mogoșoaiei”, în locul numit pe atunci “Puțul cu zale”.

Continuam cu fostul Palatul telefoanelor, Hotel Bulevard, Casa Capsa, Cercul Militar. Trecem pe langa  Magazinul Victoria (fostele Galerii Lafayete).

CEC- ul mare – Palatul Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie (cunoscut îndeobște ca Palatul CEC, după denumirea ulterioară a instituției).

Piatra de temelie a fost pusă în 8 iunie 1897, în prezența Regelui Carol I al României și a Reginei Elisabeta.
Până în 1875, în acel loc se aflaseră mănăstirea și hanul “Sfântul Ioan cel Mare”. Datând din secolul al XVI-lea, așezămintele au fost restaurate de Constantin Brâncoveanu în anii 1702 – 1703 pentru ca apoi, degradându-se, să fie demolate în anul 1875. Actuala clădire a fost ridicată după demolarea primului sediu al Casei de Depuneri (ridicat la rândul lui în locul mânăstirii).

Traversam si admiram Muzeul National de Istorie al Romaniei, infiintat in 1970 ca cel dintai muzeu de arheologie si istorie din tara. Aici au fost aduse cele mai faimoase tezaure si piese de mare valoare arheologica si istorica, pentru a ilustra mileniile de istorie nationala.

Biserica Stavropoleus construita in stil brancovenesc, inaltata in 1724 in timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (domnitor al Tarii Romanesti 1719-1730), de catre arhimandritul Ioanichie Stratonikeas originar din Epir.

Actualmente din vechea manastire a ramas doar biserica si o cladire ce adaposteste o biblioteca si sala de conferinte. Curtea bisericii cu lapidariul este foarte pitoreasca. Corul bisericii canta muzica neobizantina (o singura voce sustinuta de un sunet prelungit numit « ison »).

Parcurgem str. Lipscani cu o vizită la “Hanul cu Tei”.

Situată la etajul monumentului istoric “Hanul cu Tei”, în centrul istorico-comercial al Bucurestiului, Galeria de Artă şi Antichităţi ocupă o suprafaţă de expunere de peste 1.400 mp, fiind astfel cea mai mare galerie de artă din ţara. Stilul unic de arhitectură medievală a reprezentat o permanentă atracţie turistică pentru un număr impresionant de vizitatori. Amplasata între Strada Lipscani nr. 63-65 şi Strada Blănari nr. 5-7, clădirea galeriei este prevazută cu doua intrări, ambele prin curtea interioară de tip spaniol. Întregul ansamblu arhitectural păstreaza încă viu suflul medieval, suflu ce poate fi resimţit atât la mansardă, cat şi la etajul cladirii, într-un spatiu de 1.142 mp. În galeria de artă şi antichităţi miroase a hârtie veche, a sulfină, a gutui, a nuci, a lemn de cireş şi a flori uscate. La “Hanul cu Tei” stau adunate toate comorile dintr-un timp pierdut al Bucureştiului: piese de mobilier (unele adevarate opere de arta), tapiserii şi covoare, tablouri şi gravure, fotografii şi hârti, corpuri de iluminat, bronzuri, porţelanuri, alpaca, argint, alamă, antimoniu, sticlărie, bijuterii, papuşi de porţelan şi încă multe altele.

Vizitam Curtea Domneasca de la Bucuresti – Cetatea Dâmboviţei, construită de Vlad Ţepeş, între anii 1458 şi 1459.

Ea constituie nucleul viitorului palat voievodal, care, în faza iniţială, îi va reproduce conturul exterior. Era alcătuit dintr-un parter cu plan dreptunghiular, desfăşurat în jurul unei curţi şi dintr-un subsol de aceeaşi formă. A fost distrus, parţial, în 1470, în urma unui asediu.

La sosirea pe tron, Constantin Brâncoveanu dobândea un edificiu deja impunător. Aceasta nu l-a oprit pe domn să-i desăvârşească aspectul. Faţada a capătat, la sud, două foişoare legate printr-o loggia. Urmele foişorului mare se află, acum, marcate pe peluza de la extremitatea de vest a palatului. Materialul litic recuperat (din care o coloană a fost montată, relativ recent, pe actuala terasă, în zona fostei loggia) dă imaginea eleganţei lor. În dreptul loggiei, jumătatea de sud a palatului era ocupată de sala tronului (divanul mare), din al cărei perete de nord se păstrează un fragment, spre est se afla spătăria mică, zidită încă din vremea predecesorului său şi, spre vest, un mic apartament domnesc, azi dispărut. Dincolo de divanul mare, un culoar ducea spre intrarea în paraclisul lui Grigore Ghica, căruia Brâncoveanu, încă din primii ani ai domniei, îi adăugase o turlă şi o tâmplă şi îl zugrăvise. Edificiul a căpătat şi un nou nivel, dar datele despre el sunt lacunare. Se păstrează doar doi pereţi (unul deasupra divanului mare, altul deasupra spătăriei mici). Adăugarea acestui nivel a antrenat modificări în subsol, unde zidării noi, menite să sporească capacitatea sistemului de boltire, închid o parte din arcele longitudinale de descărcare, întregesc stâlpii cruciformi şi lăţesc arcele dublou existente. Anterior intervenţiilor întreprinse în perimetrul palatului, Brâncoveanu construise o nouă casă domnească “pe stâlpi de piatră” (folosiţi, ulterior, la parterul unei locuinţe din sec. XIX, păstrat până astăzi). Peretele de est al acestei case domneşti, din care se conservă doar un fragment, era şi limita de est a complexului de clădiri ce constituia palatul brâncovenesc.

În timpul lui Constantin Brâncoveanu două porţi oficiale permiteau accesul în curte: Poarta de Sus (la intersecţia cu Str. Iuliu Maniu) şi Poarta de Jos care era în faţa Hanului lui Manuc. Fiecare poartă era apărată de câte un turn de strajă, iar curtea era împărţită în mai multe curţi interioare. Cercetările arheologice au descoperit zidurile de incintă ridicate de domnitor, construite din cărămidă, care înconjurau curtea, în mijlocul hanului lui Manuc, zid care a fost descoperit recent şi pe strada Gabroveni.

Vizitam Biserica Sf Antonie Curtea veche , celebra in Bucuresti, deoarece este ce mai veche din Bucuresti, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul in timpul primei sale domnii (1545-1554). A servit timp de doua secole ca loc de incoronare a domnitorilor Tarii Romanesti.

Masa o s-o luam la restaurantul  Carul cu bere. Este de fapt o berarie celebra, deschisa in anul 1879. Decorata in stil gotic, cu coloane si tavane de stucatura, cu lambriuri sculptate si picturi. Aici ne despartim, urmand sa ne intalnim a doua zi.


16/03/2019

La ora 9.30 ne reintalnim si ne indreptam spre Casa Poporului, asa cum era cunoscut inainte de Revolutie Palatul Parlamentului.

O sa avem o vizita exterioara dar si interioara. Este situata pe Dealul Arsenalului si masoara 270 m x 240 m si 86 m inaltime. Are si 92 m sub pamant realizat in spiritul arhitecturii realist socialiste. Are 9 nivele la suprafata si alte 9 subterane. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este a doua cea mai mare cladire administrativa pentru uz civil, ca suprafata, din lume, cea mai scumpa cladire administrativa din lume si ce mai grea cladire din lume. Ideea nu a fost a lui Ceausescu, el a preluat si materializat dorinta regelui Carol al II-lea din 1935, care isi dorea construirea Camerei Deputatilor pe Dealul Arsenalului.

Masa de pranz la Beraria Germana, in apropiere.

Continuam cu vizita Palatul Cotroceni.

Palatul Cotroceni este o resedinta regala din Bucuresti, care serveste azi ca sediu al Presedentiei Romaniei. O parte a Palatului a fost deschisa vizitelor publicului din 27 dec 1991, cand a fost inaugurat Muzeul National Cotroceni. In anul 1679 domnul Serban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o manastire. Biserica si anexele au fost continuate de Constantin Brancoveanu, care a poposit la manastire. In 1862 Alexandru Ioan Cuza a hotarat sa utilizeze Manastirea Cotroceni ca resedinta domneasca de vara. Principele Carol I al Romaniei primeste ca resedinta de vara vechile case domnesti de la Cotroceni si se hotaraste sa construiasca in incinta manastirii, un palat, in folosinta mostenitorilor Coroanei care sa serveasca drept resedinta oficiala in Bucuresti. Arhitectul Paul Gottereau intocmeste planurile edificiui in stil clasic venetian. Principesa Maria si principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni in martie 1896. In 1949-1976 Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. In 1984 biserica manastirii ridicata de Serban Cantacuzino a fost daramata din ordinul lui Ceausescu. Si povestile vor continua la fata locului.

Revenim la Piata Unirii pentru a lua masa de seara in celebrul Hanul lui Manuc. Aici ne despartim din nou, urmand sa ne reaintalnim in urmatoarea zi.


17/03/2019

Ora 9.30 ne intalnim si ne deplasam spre Universitate, de unde vom merge pe jos, trecand pe langa Teatrul National Bucuresti, pe Bd Magheru. Ne putem opri la o prajitura in zona Scala, pentru a povesti despre evenimentele din acea zona si a vedea Gradina Lido, fostul sediu a Securitatii comuniste si Biserica Boteanu, cu o istorie impresionanta si povestea daramarii Bisericii Ienei.

Vom admira bd. Magheru si vom aminti despre istoria locurilor, pana la Piata Romana de unde vom lua metroul si vom merge pentru a vizita Parcul Herastrau, acolo unde se afla si cel mai mare complex expozitional din Romania, Romexpo.

Vizita  Muzeul National al Satului « Dimitrie Gusti », deschis in 1936. Fondatorul, prof Dimitrie Gusti spunea «Ne trebuia cu orice chip un muzeu in aer liber…cu case taranesti intregi, ele insile piese de muzeu, astfel incat sa inchipuiasca un sat adevarat ».

Masa de pranz in zona Parc Herastrau – Beraria H sau similar. Aici ne despartim, dar nu pentru multa vreme…Ne vom revedea cu siguranta in alte excursii…


Profilul actiunii

Tip: mediu

Echipament obligatoriu

Incaltaminte comoda, haine sport,  pentru ca vom avea de mers…


Alte infomatii

Pot participa DOAR membri Singles Camp, nu veniti insotiti de copii, de cunostinte pentru ca vi se va refuza prezenta in grup.