Şi-o poveste adevărată... de-acum 5 ani:
Bărbaţii…
CANDIDATA
Femeie, Pesti, 35 de ani, prezentabila, cu bani cauta de lucru in alta parte, sa schimbe decorul.
Si la un moment dat, vede un anunt lipit pe zidul Primariei: "Asociatie Culturala din…, angajeaza formatori limbi straine, operare PC, design vestimentar etc. Relatii la mobil: ..."
Da telefon... si dupa ce isi prezinta competentele, experienta si diplomele unui oarecare domn C., raspunsul e chiar mai bun decat se astepta : "Pai atunci poate v-ar interesa o alta pozitie vacanta, aceea de Sef Departament de Cursuri: salariu fix pe carte de munca, masina Ford Focus din dotare etc. Dar trebuie sa va mutati la… Puteti sta la sediul firmei, in apartamentul de protocol, pana va gasiti ceva. Cand veniti la noi sa discutam ?"
Intrebarea care se pune este nu locuinta, caci ar putea sta la fratele ei si, cu timpul, daca merge treaba, sa-si ia un apartament pe credit, din banii de la divort...
Problema este ca nu prea vrea sa fie acuzata de "parasirea domiciliului conjugal" inaintea pronuntarii sentintei de divort, care urma sa mai dureze... doua luni !!!
Cat despre alte motivatii care sa o tina, in aceeasi casa cu un strain, “serviciu contra serviciu” (inclusiv “datoriile conjugale”) nu se punea problema... Mai ales dupa ce-l surprinsese pe "strain" cu o seara inainte vorbind la telefon cu cealalta… Oricum, altceva decat damele ocazionale de consumatie din ultimii 3 ani…Asa, mai bine sa para ca nevasta l-a parasit fara motiv si ca totul se desfasoara “amiabil”, fara scandal in targ...
Dar sa revenim la d-ul C... Surprinzator, acesta nu asteapta sa vina candidata, ci se deplaseaza el la... Si pretinde ca, inainte de intalnire, aflase de la cineva de-acolo cine e familia X, ca stie ca socrul a murit acum doi ani, ca au avut copilul abia pe la 45 de ani... Probabil a aflat si faptul ca sunt printre cei mai “bazati” din zona, dar de asta n-a mai pomenit... Cum ea ii spune ca este din…, aduce aminte ca din intamplare ca e prieten bun cu Ixulescu si il cunoaste pe profesorul de muzica Ygrec si familia lui Zet… Ma rog, detalii. Probabil o “verifica” in continuare. Nimic nou pentru un viitor angajator. Cum in casa cu pricina nu poate fi invitat (si e pus in tema de ce, acesta fiind de fapt si motivul pentru care ea vrea sa plece la…), discutia are loc in parc, pe o banca...
ANGAJATORUL
Leu, 48 de ani, aratand de 40 - 45, divortat de doua ori, cu un copil, o fata de 18 ani. Aduce cu Al Pacino, in varianta cu lentile de contact albastre...
A scris o carte despre femeile Pesti care conduc lumea, avand alaturi barbati Lei. In timpul liber e chitarist, a cantat chiar cu faimoasa formatie … in anii ’80, iar acum promoveaza o formatie folk la…. Pentru toate acestea, a fondat Asociatia umanitara …, care organizeaza festivalurile si evenimentele culturale din … si, pentru autofinantare, mai aduce si ajutoare, mai face si cursuri autorizate...
Cam prea multe amanunte personale, la o prima intalnire cu o viitoare posibila... angajata!
Dar nu numai atat: printre intrebarile personale (zodia, varsta, de cati ani sunteti maritata, aveti copii, ce varsta are sotul dvs etc.), nu se stie cum, cei doi se trezesc ca incep sa-si povesteasca vietile. Mai mult, apar sfaturile despre divort si complimentele. Ciudat, nimic libidinos, de parca el AR FI STIUT DEJA ceea ce “tine” si ce nu la ea si CE VALORI i-au lipsit indeajuns ca sa divorteze... Cam stiintifico-fantastic si cam « in forta » totusi…
Asta daca e acel gen de barbat « vesnic indragostit », corupatorul sentimental, trubadurul, “menestrelul”...
INTERVIUL
“Eu sunt nascut in 58, sunt Leu, cu ascendent in Leu, si am fost crescut de o femeie Pesti, mama mea. Stiti de cine e condusa lumea, doamna ? Pentagonul, si altele ? De femei Pesti, aflate in culisele unor barbati puternici, Lei. Dar numai anumiti Lei. Aveti aceeasi culoare ca si mine, doamna. (“Doar ca eu sunt VOPSITA bruneta, chiar daca am ochi albastri” – ar vrea ea sa spuna.)
[...]
Voi organiza in curand festivalul “… – oras medieval”. Banii nu sunt decat ca sa traiesti, sa-ti cumperi lucruri. Altceva conteaza in viata, altceva trebuie sa lasi dupa tine. Daca vreti sa ajutati pe cineva, avem ajutoare, putem face donatii. Avem magazine de desfacere in …, pentru autofinatare. Ca formatori la cursuri angajam absolventi 2006 de informatica, plateste statul o parte din salariu, dar le dam si 30-40% din incasari, ca mie nu-mi plac oamenii ieftini si toata lumea are nevoie de bani. Nu-i putem plati pe contracte de voluntariat, ca nu sunt inca reglementate legal, dar le dam ajutoare si bani pe contracte de sponsorizare de studii, pe donatii (am haine Versace second-hand si 600 de perechi de pantofi de marca, ca am de unde sa aduc).
[...]
Eu obtin intotdeauna ceea ce vreau, cum vreau, de unde si cand vreau. Si stiu ca si dumneavoastra sunteti la fel. Sunteti chiar mai puternica decat mine, si decat multi barbati din lumea asta. Femeia (si omul in general) trebuie lasat complet liber. Atunci e in stare sa creeze. Atunci ofera o femeie totul, cand nu e constransa. Eu am divortat tocmai findca sotia mea dorea sa ma controloze. I-am spus : “Daca ma mai suni la fiecare ora sa ma intrebi unde sunt si daca nu cumva sunt cu altcineva, poate ca intr-o zi chiar voi fi cu altcineva, daca asta vrei.”
[...]
Sotul dumneavoastra este gelos, doamna. Pe puterea, pe succesul dumneavoastra. Si e inca un copil. Barbatii nu se maturizeaza decat dupa 40 – 45 de ani... UNII dintre ei. Altii mor niste copii mari.
Eu am un sfat, pe care-l dau fetelor tinere : cu o ora inainte de a merge la altar, du-te si te culca cu un alt barbat. Chiar daca asta te va face sa te simti murdara, injosita, totusi vei fi sigura ca faci ceea ce trebuie. Daca nu simti un regret profund pentru ceea ce ai facut, inseamna ca iti trebuie doar un barbat. Si e pacat sa te casatoresti doar pentru implinirea acestei nevoi.
[…]
Exista femei si muieri, stiati ? Stiti care e diferenta intre ele ? Muierile sunt ca nuferii, iar femeia ca floarea de colt. In ambele cazuri, trebuie sa le cauti si sa stii sa le culegi. Dar spre deosebire de nuferi, floarea de colt o gasesti foarte rar si trebuie sa faci un efort infinit mai mare pentru a o culege. Si dupa aceea, sa nu o distrugi, ci sa o faci sa traiasca in mana ta. Si cu toate cautarile, nimeni nu-ti garanteaza ca o vei gasi sau unde : aici, sau cu un pisc mai sus.
[...]
Am vazut multi oameni care “tremura” sa nu divorteze, sa nu fie dati afara. Nu ne dam seama ca poate Dumnezeu ne face sa trecem prin aceste suferinte temporare, pentru ca ne pregateste o schimbare, ceva mai bun.
Faceti tot ce puteti sa va salvati casnicia. Dar numai daca merita. Parerea mea e ca intr-o casnicie nu poate fi decat totul sau nimic. Daca se ajunge sa se puna problema divortului, se “rupe” ceva esential. Revenirea nu mai are rost, daca sotul dumneavoastra nu-si da seama ce perla veritabila are langa el.”
...Oau ! Halal sef ! Sau pledoaria asta a fost doar “refrenul” frumos al unui vesnic Romeo, de cate ori vede o posibila Julieta... Iar Leu ?! Ca si fostul sot ? Ca si cum toti “Leii”, cei mai feroce pradatori, dar si cei care prefera vanatul cel mai facil, ar simti ca, sentimental, o femeie ca ea e prada cea mai usoara.
Daca atacul incepe cu atingerea virtuala onirica prin comunicarea spirituala...
Ea a fost retinuta, n-a vorbit prea mult, a ignorat avansurile, incercand mereu sa readuca discutia la CV, la experienta, la cerintele postului... Altfel, ar fi vrut sa-i spuna ca, indiferent cat l-ar aprecia ca om, e prea “vida de sentimente” acum ca sa se gandeasca la ORICINE ca la o posibila relatie... Cel putin un an de-acum incolo, “iubirea” ei va fi munca. Senzualul sublimat in pasiune profesionala, cultura, pictura, scris. Adica tot ceea ce n-a reusit sa faca de o viata. O viata pe care si-a lasat-o mereu pe mai tarziu, in voia altora... Ceea ce si-a promis ca n-o sa se mai intample niciodata. “In the year of God 2006” (cum incep filmele de fictiune americane), pierduse tot : servici, prieteni, oras, casa, sot.
Dar ea a preferat sa taca. Cel putin pentru moment.
La plecare, au mai stat cateva minute in picioare in fata bancii din parc. Pe urma, s-au mai intors de vreo doua ori un pas, doi din drum. « Observati ? S-a creat o unda de magnetism intre noi. » - a spus el, aratand spre distanta de cativa pasi, de la care avea loc schimbul de cuvinte, fara ca nici unul sa se poata hotara sa intoarca spatele si sa plece.
La despartire : “Sa-mi trimiteti mesaj pe mobil cand veniti la….”
URMAREA
A doua zi, ea a trimis urmatorul SMS :
“As putea incepe serviciul cel mai devreme din 5 februarie si cel mai sigur de la 5 martie : Nu doresc sa fiu acuzata de parasirea domiciliului conjugal inainte de pronuntarea sentintei. Nu vreau nici sa va incurc, nici sa pierd aceasta sansa. Pot veni intre timp pana la… sa negociem oferta de angajare. Astept raspunsul dumneavoastra.”
Mesajul de confirmare a sosit abia azi-dimineata. Nici un raspuns pana la aceasta ora. Nu poate oferi conditiile cerute de angajare ? Sau acceptarea verbala a tuturor conditiilor cerute a fost doar o strategie de boem “vesnic indragostit” ? Asteapta ca ea sa se “limpezeasca” dupa divort ? Asteapta sa il sune ea, sa-si “verifice” astfel impactul primei intalniri ? A renuntat ?
Dar ea ? Ceea ce isi doreste acum este o relatie strict profesionala.
Cat despre mai tarziu, daca undeva, candva... ?
Ciudat, nu-i iese din cap singurul aspect care nu se potrivea cu alura lui „for ever young” : gura. Livida, vinetie, ca aceea a unui cadavru. Cardiac ? Cirotic ? Violent ? Pervers ? Nebun ? Acest detaliu i-a ramas in cap, ca si cum ceva ascuns, necurat, ar fi iesit la iveala, care nu s-ar fi putut ascunde chiar cu totul, sub acea aparenta empatica.
Acelasi sentiment ca atunci...
Atunci cand (de ce isi aduce ea aminte de asta acum ?) un "cuceritor" aidoma, acum 14 ani, n-ar fi facut-o sa sufere atat, dupa un prim “magnentism” la fel de fulminant, daca EA nu ar fi facut pasul urmator, ignorand ceea ce-i spunea al saselea simt... Merita sa accepte acest post ? Mai poate fi vorba doar despre o slujba inofensiva ?
Inca ceva : acum isi da ea seama ca 10 ani, casatoria a fost o pavaza suficienta (oricat de buna – rea ar fi ea) impotriva asediilor de orice fel. Un loc caldut, ca un post la stat. Cel putin linistit si lipsit de riscuri, desi nu si de iluzii. Chiar daca nu e cazul acum, oare cu timpul, cu altii, iluziile nu vor fi mult mai mari si mai dureroase, fara acest refugiu ?
Si nu doar atat : Dincolo de acest post, de aceasta situatie, de multe altele care vor mai fi sa fie, acolo in casnicie a existat candva mai multa dragoste decat o mie de complimente la prima vedere si mai multa comunicare decat orice divagatie existentiala. Ea SIMTE ca si mizeriile de-acum sunt in mare parte orgoliu, bravare, teribilism, infantilism. Or mai fi ramas ceva sentimente pe undeva pentru care sa merite sa lupti ?
In fata unui pahar de vin, mintea ei e vida de solutii, de viitor, de identitate. Simturile ei se rezuma la gustul asemanator dulcetii de nuci verzi cu lamaie al licorii aurii. Spre deosebire de o mutime de alte situatii cand a gustat exact acelasi vin, acum acesta ii trezeste vag, un singur sentiment : acela al calatoriei cu avionul Tarom inapoi din Canada, dupa 7 luni de singuratate. Niciodata n-a mai simtit de-atunci atat de frapant aroma distincta a acestui soi de Muscat Otonel. Si tot niciodata nu s-a mai asociat aceasta senzatie cu intoarcerea acasa, la cineva drag. Poate de aceea are impresia ca, in sfarsit, e fericita, in ciuda situatiei paradoxale in care se afla.
Nu exista explicatii pentru asta. E vorba de pura amintire a unei senzatii gustative de demult...
CONCLUZIA
Dupa un an…
Postul acela, in final… nu s-a mai ivit. Sau, ma rog, era ceva mult mai putin castigator decat promitea, pentru o femeie care ar fi trebuit s-o ia de la capat cu casa si masa intr-un mare oras…
„Angajatorul” a mai sunat totusi, insistent, a trimis sms-uri de sarbatori… etc. Pana cand, intr-o zi, i-a raspuns la telefon sotul pe care el il credea de mult scos din ecuatie. Si apelurile au incetat…
S-a dovedit ulterior ca era casatorit… nu divortat. Mai bine zis, si – si. Adica insurat a doua oara… cu o veche cunostinta comuna, o fosta colega de-a ei, sex vedeta feminina din studentie… floarea de colt, nu?
Ea a mai avut de-atunci numeroase ocazii veritabile de a pleca si de a lucra, intr-un mod mai mult decat onorabil. Dar nu a plecat... inca. Si totusi, de un an nu s-a schimbat nimic. Nici in mai bine, nici in mai rau…
Cine a avut totusi dreptate? Sau cine a avut castig de cauza?