Autor Subiect: Povesti cu talc sau morala  (Citit de 21189 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 11574
Povesti cu talc sau morala
« : Miercuri, 23 Noiembrie 2011, 10:40 »
Lucruri importante in viata

Un professor de filozofie, si-a asteptat studentii, cu cateva obiecte asezate pe catedra. Cand ora a inceput, a luat in maini un borcan mare dar gol, de maioneza si a inceput sa-l umple cu pietre cu un diametru de 2 inch. Can a ajuns la gura borcanului, a intrebat clasa daca este plin si evident ca ei au agreat ca da. 
A luat apoi o cutie in care se aflau pietricele mai mici pe care a inceput incet – incet sa le verse in borcan. Acestea au inceput sa se rostogoleasca si sa ocupe spatiile libere dintre pietre, pana cand borcanul s-a umplut din nou. A intrebat din nou studentii daca borcanul este plin si ei au admis ca da.
Pe catedra mai avea inca o cutie si aceasta continea nisip. Luand cate un pumn de nisip a inceput sa-l verse in borcan. A facut asta pana cand a umplut borcanul. Si din nou si-a intrebat clasa daca borcanul este plin. Unanim au raspuns ca da, borcanul este plin.
„Acum – le-a spus profesorul, vreau sa intelegeti ceea ce doream sa explic: borcanul reprezinta viata iar pietrele – lucrurile importante in ea (familia, sanatatea, prietenii) – adica ceea de ce trebuie sa tineti in primul rand seama. Pietricelele sunt alte lucruri cu oarecare importanta: slujba, casa, masina. Iar nisipul nu este altceva decat chestiuni minore.
Daca puneti in borcan intai nispul si il umpleti pana sus, nu o sa mai aveti loc pentru pietrii si pietricele. La fel ca si in viata, daca va umpleti viata cu chestii marunte, nu o sa mai aveti timp si loc pt cele importante. Daca va consumati energia cu lucruri minore, nu veti avea niciodata loc pentru lucrurile determinante pt viata.
Deci faceti-va o lista de prioritati in viata, in ordinea importantei. Si lasati nisipul la urma!”
 
 


Offline almi_gabi

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 7606
Re: Povesti cu talc sau morala
« Răspuns #1 : Miercuri, 23 Noiembrie 2011, 11:29 »
Gigi, povestea aceasta mi se potriveste in acest moment ca o manusa. Cred ca toti din preajma mea au observat ca in ultima vreme am "ratacit" un pic lista cu prioritati si tocmai de curand mi-a trimis aceasta poveste pe mail si o prietena care cred ca din dorinta de a ma distra a mai adaugat pe masa profesorului si o cana de cafea ( ce altceva oare ar fi putut fi !?  :) ) si a continuat umplerea borcanului dupa nisip turnand deasupra si cafeaua - care culmea a mai avut loc  ;D - si  a adaugat la talcul povestiri ca oricat de plina ti-ar fi viata tot poti sa-ti gasesti  timp si energie sa te intalnesti cu prietenii la o cafea!
Probabil incerca sa-mi spuna ca ar fi cazul sa mai imi fac timp si  pentru ea ( poate chiar si pentru mine  ??? ) si sa las alte 100 de lucruri care nu stiu cum dar mereu sunt presante, sa ma mai adun nitel si sa vad intradevar ce este important.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 11574
Re: Povesti cu talc sau morala
« Răspuns #2 : Miercuri, 23 Noiembrie 2011, 11:37 »
Munca si viata
Tatal a muncit din greu pentru a-si sustine si intretine familia. Toata ziua distribuia paine, iar serile si le petrecea la clase serale, sperand ca o mai buna educatie ii va aduce si o slujba mai bine platita. Facea asta zilnic, cu exceptia duminicilor cand lua masa impreuna cu familia si isi dedica intreaga atentie sotiei si copiilor. Tot efortul era spre un singur tel: acela de a putea sa castige mai bine si sa le ofere o viata mai placuta.
Totusi familia se plangea mereu ca tatal nu sta destul timp cu ea, neadmitand ca munca si studiile sale, sunt motivatii pentru lipsa de atentie.
Dar a venit si ziua in care si-a terminat studiile, si-a luat si examenul de absolvire, si avea deci o diploma. Pe care a folosit-o imediat, gasindu-si o slujba bine platita. Si visul i-a devenit realitate: putea acum sa-si permita sa cumpere familiei haine scumpe, mancare rafinata si sa le ofere vacante in strainatate.
Ramanea insa in continuare aceiasi problema, a lipsei de atentie si de timp. Lucra la fel din greu toata saptamana, incepuse sa urce in ierarhia firmei si chiar i se ivise oportunitatea de a deveni manager. Ii lipseau insa studiile universitare.
Incantat de posibilitatea de a ajunge mai sus, a inceput sa faca niste cursuri la distanta, dar isi consuma din ce in ce mai mult timp, nereusind sa mai comunice aproape deloc cu familia.Credea insa ca tot efortul este spre binele sotiei si a copiilor.
Munca isi arata roadele. Dupa absolvirea studiilor universitare a fost numit manager. Unul foarte bine platit. Si primul lucru pe care l-a facut a fost sa ia o femeie in casa, pt as-i scuti sotia de muncile zilnice. Si considerand ca cele 3 camere nu le mai sunt de ajuns si sunt prea mici. Si-a marit atunci casa si i-a adaugat mult confort. Se gandea ca familia sa avea acum tot ce isi dorea.
Mai putin nu se putea bucura de prezenta lui. Acum lipsea si duminica. Pozitia pe care o avea in companie impunea iesiri de afaceri cu clientii si duminica era singura zi pe care o avea libera si deci disponibila pt asa ceva. Dupa o vreme a ajuns sa stranga o avere frunusica, ceea ce i-a permis sa cumpere pt familia sa o locuinta luxoasa de vacanta in Singapore, pe malul marii, cu o minunata priveliste. Era ultimul lucru pe care si-l mai dorea. Si-a propus un program normal, nu-l mai interesa promovare, nici studii, atinsese apogeul. Ba chiar comunicase familiei, in prima zi de vacanta, ca intentioneaza sa se retraga partial, sa ramana doar consultant. Vroia sa-si dedice familiei majoritatea timpului sau. Avea acum tot ce-si dorise, oferise familiei tot confortul la care visase, ramanea doar sa se bucure impreuna cu sotia si copiii.
A doua zi insa, tatal nu s-a mai trezit.


silviu

  • Vizitator
Re: Povesti cu talc sau morala
« Răspuns #3 : Miercuri, 23 Noiembrie 2011, 11:49 »
trist :( de-asta zic: imi place orice activitate cu conditia sa nu degenereze-n munca >:(

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 11574
Re: Povesti cu talc sau morala
« Răspuns #4 : Miercuri, 23 Noiembrie 2011, 11:50 »
Povestioarele acestea pe care am inceput sa le postez, circula si pe net, eu le-am gasit intr-o colectie academica in engleza. Fac parte dintr-o serie de scrieri cu rol motiovational. Sunt la faza de traducere a lor.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 11574
Re: Povesti cu talc sau morala
« Răspuns #5 : Miercuri, 23 Noiembrie 2011, 14:18 »
Ofera timp familiei tale!
Dupa 21 de ani de mariaj sotia mi-a propus ceva neasteptat: sa cinez si sa merg la un film cu...o alta femeie. Adaugand: „Te uibesc, dar stiu ca cealalta femeie te iubeste si mai mult si ar fi fericita sa petreaca un timp cu tine”.
Cealalta femeie, la care se referea sotia mea, era MAMA, vaduva de 19 ani, pentru care datorita muncii mele si a unei familii cu trei copii, mi-am facut prea putin timp sa o vizitez.

Asa ca i-am facut o invitatie de a iesi sa cineze cu mine si sa mergem apoi impreuna, la un film. Nedumerita si surprinsa de invitatie m-a intrebat: „Ce s-a intamplat, esti in regula?” Mama mea este genul de femeie care suspecteza un telefon tarziu, de seara pentru a face o invitatie. Mai degraba se asteapta la ceva neplacut, la vesti rele. Dupa ce am asigurat-o ca nu s-a intamplat nimic rau, este doar o invitatie, s-a aratat bucuroasa sa petrecem cateva ore impreuna, doar noi doi. 

Vineri, dupa ce am terminat munca, am condus pana la casa parinteasca pentru a o lua cu masina. Inexplicabil, dar aveam o stare de nervozitate si de agitatie, care nu-mi dadea pace. Cand ama juns in casa, am gasit-o si pe ea in aceiasi stare. Avea parul incarliontat de la bigudiuri si purta rochia pe care si-o facuse la ultima aniversare de casatorie. Mi-a zambit larg si radiant, ca un inger si mi-a soptit: „Le-am spus prietenelor mele ca o sa ies cu fiul meu si au fost foarte impresionate”

Am mers impreuna la un restaurant, nu foarte elegant, dar dragut si trendy. La intrare, mama m-a luat de brat, in maniera unei sotii de presedinte. Dupa ce ne-am asezat, am fost nevoit sa-i citesc lista de meniu, pentru ca nu vedea litere atat de mici. Dupa ce ii citisem meniul, am privit-o pentru a stii ce-si dorea. Se uita la mine lung si nostalgic, cu un suras in coltul gurii: „Este acelasi lucru pe care-l faceam si eu cand erai mic: iti citeam oferta restaurantului, iar tu iti alegeai”. „Deci a venit timpul sa-ti intaorc favoarea si serviciu” – i-am raspuns.
In timpul cinei am avut o conversatie agreabila, nimic extraordinar, mai mult doar lucruri care s-au intamplat in ultima perioada, in viata fiecaruia. Am vorbit atat de mult incat am uitat de film. Am condus-o apoi spre casa si inainte de aintra mi-a spus: „Am sa mai ies cu tine, daca ma lasi sa te invit de acea data, eu!” Si am admis.

„Cum a fost cina?” – m-a intrebat la intoarcere, curioasa, sotia? „Foarte frumos, mai mult decat mi-am putut imagina!” – i-am raspuns.
Dupa cateva zile, mama mea a murit datorita unui atac de cord. Totul s-a petrecut atat de neasteptat! Nu am putut sa o mai salvam, medical nu mai era nici o sansa cand am ajuns.

Dupa un timp am primit un plic cu copia unei chitante de restaurant. Era acelasi la care fusesem impreuna cu ea, in seara aceea. Atasat un biletel: „Am platit o consumatie la acest restaurant in avans. pentru doua persoane: un loc pentru tine si unul pentru sotia ta, pentru ca nu sunt sigura daca o sa pot ajunge acolo. Nici nu poti sa stii cata placere mi-a facut noaptea aceea si cat de mult a insemnat pentru mine. Te iubesc fiule!”
Doar atunci am inteles cu adevarat cat de important este „Te iubesc!” si ca nimic in viata nu este mai important decat familia ta. Ofera-i timpul de care are nevoie si cand are nevoie! Pentru ca poate atunci cand vrei sa o faci, nu mai ai cui....


silviu

  • Vizitator
Re: Povesti cu talc sau morala
« Răspuns #6 : Miercuri, 23 Noiembrie 2011, 14:45 »
cred ca orice iubire e trecatoare. in afara celei materne.

Offline steliana

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 5133
Re: Povesti cu talc sau morala
« Răspuns #7 : Miercuri, 23 Noiembrie 2011, 15:06 »
cred ca e o remarca trecatoare. in afara de cea motivationala.
nihil sine deo

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 11574
Re: Povesti cu talc sau morala
« Răspuns #8 : Joi, 24 Noiembrie 2011, 08:35 »
Iubirea
A fost odata un timp cand toate sentimentele si emotiile au plecat in vacanta. Fiecare s-a simtit bine in felul ei si totul parea perfect. Cand, pe neasteptate, s-a facut anuntul ca urmeaza o furtuna foarte puternica si erau sfatuite sa paraseasca insula.
Anuntul a creat panica. Toate au alergat in cea mai mare graba spre barci. Pentru ca era mare nevoie de ambarcatiuni s-au apucat rapid sa le repare. 

Iubirea nu a reusit sa se miste atat de repede, barca ei avea prea multe defecte si ii era imposibil sa o repare pana la venirea furtunii. Norii de furtuna se adunau tot mai mult deasupra insulei. Disperata, a impins barca in apa si a inceput sa vasleasca, in timp ce se uita in jur cu speranta.
Tocmai atunci, vazu cum Prosperitatea trecea pe langa ea intr-un luxos iaht. Iubirea i-a spus: „Prosperitate, poti sa ma iei si pe mine in ambarcatiunea ta?” „Nu,” i-a raspuns Prosperitatea, barca mea este plina de lucruri pretioase, argint si aur. Nu am loc si pentru tine.”

Ceva mai tarziu , Vanitatea a aparut cu o minunata barca. Si Iubirea a incercat si la ea: „Poti sa ma ajuti, Vanitate? Te rog, ia-ma cu tine!” Vanitatea i-a raspuns: „Nu, nu te pot lua cu mine. Barca mea sclipitoare s-ar murdari de la picioarele tale innoroite”
Supararea a aparut si ea dupa un timp. Din nou, Iubirea ceru ajutor. Dar in zadar: „Nu, nu te pot lua cu mine. Sunt prea suparata si vreau sa fiu singura cu mine” – ii spuse Supararea.

Cand cateva minute mai tarziu a aparut Fericirea, Iubirea a tipat din nou dupa ajutor. Dar Fericirea era atat de bucuroasa incat nu se uita de loc in jur.

Deznadajduita si resemnata Iubirea plutea in deriva, cand a auzit ca cineva o striga : Ť Haide Dragoste, te iau cu mine ! ť Iubirea nu stia cine a fost atat de marinimos, dar a sarit in barca, bucuroasa ca este acum in siguranta.
Urcata pe barca, Iubirea a recunoscut Cunoasterea, era si ea acolo pe punte. Si o intreba: „Stii Cunoastere ca nimeni nu a vrut sa ma ajute, daca nu exista generozitate celui care m-a luat la el in barca, nu stiu ce s-ar fi intamplat cu mine! Cine poate fi?”
„Ah, este Timpul”- ii raspunse Cunoasterea. „Si de ce m-ar fi luat Timpul la el in barca?” – intreba din nou, mirata Iubirea. „Simplu.” – i-a raspuns cu un suras in coltul gurii, Cunoasterea – „pentru ca el este singurul care-ti cunoaste adevarata valoare si de ce esti capabila sa faci. Stie ca doar Iubirea poate sa aduca pace si bucurie in lume, nimic altceva”.

Mesajul povestioarei. Cand esti prosper, scapi din vedere importanta iubirii. Cand te simti important uiti de iubire. Chiar si cand esti prea fericit sau prea suprat uiti de iubire Doar cu timpul realizezi cat de importanta este iubirea. Dar de ce trebuie sa asteptam timpul sa ne arate asta? De ce nu poate fi Iubirea parte din viata noastra chiar incepand de azi?

Offline steliana

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 5133
Re: Povesti cu talc sau morala
« Răspuns #9 : Joi, 24 Noiembrie 2011, 08:50 »
Foarte frumoase povestiri.
 Cred ca iubirea face parte din viata noastra inca de cand ne nastem. Cand apare dezamagirea, atrage si egoismul si trufia si ... si asa iubirea ajunge in preajma uitarii, neincrederii.
Daca am purta iubirea ca pe un maiou, orice anotimp al vietii, ar deveni vara!
nihil sine deo

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 11574
Re: Povesti cu talc sau morala
« Răspuns #10 : Joi, 24 Noiembrie 2011, 09:27 »
Micul baietel
Sally a sarit imediat ce a vazut ca asistenta iese din salonul de operatie. Si o intreba: „Ce face micul meu baietel? Merge inspre bine? Cand pot sa-l vad?” Asistenta ii raspunse: „Imi pare rau, noi am afacut totul pentru el, dar el nu a facut nimic sa se ajute” Sally continua: „De ce copilasii atat de mici fac cancer? Dumnezeu nu are grija de ei? Unde esti Tu Doamne, acum cand fiul meu are nevoie de tine?”

Asistenta o intreba daca vrea sa-si petreaca un pic de timp, cateva minute, singura  cu fiul sau. Urma sa fie transportat la universitate.
Sally a rugat asistenta sa stea cu ea atunci cand isi va lua adio de la fiul sau. In timpul asta ii trecea degetele prin parul moale, de copil, rosu si carliontat. „Doriti o bucla din parul lui?” – intreba asistenta si Sally i-a raspuns ca ar vrea o amintire de la el. Asistenta taie o bucla si o puse intr-o punga de plastic, apoi i-a intinse lui Sally. Mama spuse:”A fost ideea lui Jimmy de a-si dona corpul la universitate, pentru studiu. A spus ca poate ajuta la ceva sau pe cineva dupa ce el moare. Poate ajuta un alt baietel sa mai stea si macar inca o zi cu mama lui. „Fiul meu avea o inima de aur. Intotdeauna s-a gandit la altii, asta a fost placerea lui, sa-i ajute pe cei care au nevoie.”

Sally parasi spitalul in care statuse in ultima vreme impreuna cu fiul sau. Trecusera mai mult de sase luni de cand intrasera pe poarta spitalului. Puse pe scaunul din spate al masinii geanta cu lucrusoarele lui Jummy. Drumul spre casa fusese ingozitor. Nu stia cum o sa poata sta intr-o casa goala. Ajunsa in fata casei, lua geanta si punga de plastic cu prul baietelului si le duse in camera lui Jimmy. A inceput sa-i aseze masinutele la locul lor, exact asa cum o facea el. S-a aruncat apoi in patul lui, a luat perna in brate si a inceput sa planga, apoi a adormit.
Era aproape de miezul noptii cand Sally s-a trezit. Cand sa se ridice a descoperit o scrisoare.

„Draga mama,
Stiu ca tu esti pe cale sa ma uiti, dar sa nu crezi ca eu am sa te uit vreodata sau am sa incetez sa te iubesc si chiar daca n-am sa fiu in jur sa-ti spun „Te iubesc!”, eu am sa te iubesc pentru totdeauna, cu fiecare zi tot mai mult. Intr-o zi o sa ne putem intalni din nou, o sa ne putem vedea iarasi. Pana atunci insa, pentru a nu fi atat de singura, adopta un alt baietel, nu-ti face nici o grija, nu pot fi suparat pentru asta. El poate avea camera mea si poate sa se joace cu jucariile mele. Daca este fetita va trebui insa sa-i cumperi papusi, cred ca stii asta. Acesta este un loc cu adevarat placut. Am sa ma intalnesc cat de curand cu bunicul si bunica, iar ei o sa ma indume si o sa-mi arate locurile din jur. Ingerasii sunt atat de calzi si de apropiati.Imi place sa-i privesc zburand. Si stii ceva? Isus arata exact ca in picturile din biserici. Am stiut imediat ca este EL din momentul in care l-am vazut. Si stii ceva mama? Chiar Isus m-a dus la Dumnezeu si am stat ieri pe genunchii LUI si am povestit cu EL.Ca si cand as fi fost cineva foarte important.  A fost foarte atent si impresionat cand i-am spus ca nu am apucat sa-ti spun adio si as fi vrut sa-ti las macar o scrisoare. Dar stiam ca nu este permis asa ceva si totusi, Dumnezeu mi-a dat hartie si chiar stiloul sau personal pentru a scrie scrisoarea. Gabriel este cred numele ingerului care a coborat sa-ti duca scrisoarea. Dumnezeu mi-a spus sa includ in scrisoarea mea raspunsul la ceea ce tu il intrebai cand erai in spital: „Unde era EL cand eu aveam nevoie?” Am raspuns din partea LUI: „Am fost in acelasi loc cu baiatul tau, l-am vegheat si am stat langa el, la fel cum am facut-o si cu Fiul meu cand era pe cruce”. Si sa stii mama ca are dreptate, este mereu langa copiii LUI. Si apropo mama, nimeni altcineva nu va putea vedea ceea ce ti-am scris, doar poti sa o faci. Pentru toti ceilalti este doar o bucata alba de hartie. I-am dat acum lui Dumnezeu stiloul inapoi. Are nevoie sa scrie mai multe nume in „Cartea Vietii”. Deseara am sa stau cu Isus la masa pentru cina. Sunt convins ca mancarea va fi delicioasa. Ah, da, si am uitat sa-ti spun, nu ma mai doare nimic. Cancerul s-a vindecat, s-a dus. Ma bucur ca asa nu trebuie sa stau chinuit de dureri si Dumnezeu sa ma vada suparat. Nu-i place sa ne vada suferind. De aceea l-a si trimis pe Ingerul Recunostiintei sa vina sa ma ia de la spital. Ingerul mi-a marturisit ca a fost un ordin special de la Dumnezeu. Ce zici de asta?

Semnat cu dragoste de Dumnezeu, Isus si mine.”


Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 11574
Re: Povesti cu talc sau morala
« Răspuns #11 : Vineri, 25 Noiembrie 2011, 08:53 »
Fereastra spitalului
Doi barbati, amandoi foarte bolnavi, ocupau acelasi salon de spital. Unuia dintre ei ise permitea sa se ridice in fund, in fiecare dupaamiaza, cate o ora,  pentru a ajuta drenajul plamanilor. Patul lui era asezat langa fereastra. Celalalt barbat isi petrecea tot timpul intins pe spate. Isi povesteau amandoi despre sotii, familie, case, slujbe, despre perioada serviciului militar si pe unde au fost in vacante.

In fiecare dupaamiza, cand cel care statea in patul de langa fereastra putea sa se ridice, ii povestea colegului de camera tot ce vedea si se intampla afara.

Celalalt barbat a inceput sa traiasca pentru acea ora, totul se anima, traia parca intr-o alta lume cu culorile cu viata celei de afara.
Fereastra dadea inspre un parc si un frumos lac. Rete si gaste se jucau in apa, in timp ce copiii isi lansau modele de barcute teleghidate.Tinerii indragostiti se plimbau tinandu-se de mana si admirand florile. Si mai departe, o priveliste a orasului, cu zgarie norii sai.

In timp ce barbatul din patul de langa usa povestea ceea ce vedea in cele mai mici detalii, celalalt, tintuit la pat, inchidea ochii imaginandu-si scenele pitoresti.

Intr-o dupaamiza barbatul de langa geam povesti cum trecea o parada. Desi nu putea sa auda fanfara, celalalt barbat avea o imagine atat de reala despre acea fanfara, asta datorita descrierii foarte minutioase a celui ridicat in sezuta..
Zilele si saptamanile au trecut. Intr-o dimineata o asistenta a sosit aducand cu ea apa, pt a-i spala corpul lipsit de viata a barbatului de langa geam. Murise linistit in patul de spital. Astepta apoi brancardierii sa vina sa ia corpul neinsufletit.

Imediat dupa aceea barbatul ramas singur in salon a rugat sa fie mutat in patul de langa fereastra. Asistenta chiar s-a bucurat de cererea lui, asa ca a facut schimbarea si dupa ce s-a asigurat ca se simte confortabil, la lasat singur in salon.
Incet, cu grija, s-a proptit cu picioarele in barele laterale ale patului si cu un efort extrem si-a impins corpul in sezut, pentru a putea privi afara, pe fereastra.
Dar in spatele ferestrei era un zid alb. Uimit si neintelegand nimic, barbatul ii povesti totul asistentei, intreband-o sa-si dea cu parerea, cum a putut celalalt barbat sa descrie atat de bine detaliile pe care i le descria. Si in special de ce a facut asta, ce l-a determinat sa-l minta cu ceea ce vedea. Raspunsul ei a venit halucinant: era orb si nu avea cum sa stie ca in spatele ferestrei este un zid alb. „Probabil ca a vrut doar sa va incurajeze” – ii mai spuse asistenta.
.

Offline steliana

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 5133
Re: Povesti cu talc sau morala
« Răspuns #12 : Vineri, 25 Noiembrie 2011, 08:59 »
Multumiri, Gigi!
Mortal de frumos!
nihil sine deo

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 11574
Re: Povesti cu talc sau morala
« Răspuns #13 : Sâmbătă, 26 Noiembrie 2011, 11:54 »
Fata oarba
A fost odata o fata care se ura pe insasi doar pentru ca era oarba. De fapt ura pe toata lumea, mai putin pe iubitul ei. El a fost intotdeauna aproape de ea, o inunda cu iubirea si afectiunea lui. Afectata de infirmitatea ei, fata spunea mereu ca si daca doar pentru cateva momente ar putea vedea lumea, s-ar casatori cu acest baiat.

Intr-o zi, a avut bucuria sa afle ca cineva isi donase ochii si ca ea era cea aleasa pentru implant. Operatia a reusit perfect, astfel incat a inceput sa vada. Unul dintre primele lucruri pe care le-a zarit a fost prietenul ei. Bucuros baiatul a intrebat-o imediat: „Acum ca poti vedea, vrei sa te casatoresti cu mine?”
Fata a fost socata sa vada ca si baiatul era orb, asa cum fusese si ea si refuza sa se marite cu el. Dupa ce s-a oprit din plans, baiatul i-a trimis o scrisoare:

„Iubita mea, atat te rog doar: sa ai grija de ochii mei”

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 11574
Re: Povesti cu talc sau morala
« Răspuns #14 : Duminică, 27 Noiembrie 2011, 08:08 »
Paharul cu lapte
Intr-o zi un baietel sarac care vindea produse din usa in usa, ca sa-si poata plati abonamentul de autobuz pana la scoala, isi intoarse buzunarele pe dos sa vada ce banuti are la el. Ii era tare foame. A gasit doar o moneda de 10 centi si decisese totusi sa intrebe daca poate cumpara ceva cu ei, la primul magazin. Insa indrazneala i se rispise in momentul in care o frumoasa tanara deschise usa magazinului. Si in loc de mancare a cerut un pahar cu apa. Vazandu-i infatisarea si banuind ca ii era foame, i-a adus in loc de apa, un pahar cu lapte. Baietelul a baut incet laptele si cand termina se uita in ochii si o intreba: „Cat trebuie sa-ti platesc?” „Nimic” – ii raspunse fata, „mama m-a invatat ca pentru amabilitatea si bunavointa nu trebuie sa primesti bani”. Baietelul iesi din magazin, multumindu-i din inima.

Cand Howard Kelly a parasit magazinul, nu s-a simtit doar puternic fizic, ci si ajutat si sprijinit de Dumnezeu. Avea credinta ca este protejat.

Ani mai tarziu, acea tanara s-a imbolnavit foarte rau. Doctorul de familie era depasit de situatie si a decis sa o trimita intr-un mare oras, la un specialist, care ar putea studia forma rara de boala pe care o avea femeia.

Dr. Howard Kelly a fost chemat pentru consultatie. Cand a auzit numele orasului de unde venea femeia, o lumina ii inunda chipul. Imediat a coborat si apoi in fuga a parcurs coridorul pana la salonul unde era internata. In graba si-a imbracat halatul alb si a intrat. A recunoscut-o imediat. A adus-o apoi din nou in sala de consultatie si s-a concentrat atent asupra cazului. Din acea zi a dat acestui caz o atentie deosebita, urmarind ce se intampla cu femeia clipa de clipa.

Dupa o lupta grea, boala a fost invinsa. Au inceput sa se intocmeasca si formalitatile de iesire. Dr Kelly a rugat serviciul fianciar sa-i pregateasca si factura. A privit calculatia, a scris ceva pe ea si a trimis-o apoi in salonul femeii. Aceasta a luat hartia, a despachet-o cu teama si cu convingerea ca toata viata va trebui sa munceasca pt a o putea plati. Intr-un final a indraznit sa-si arunce ochii pe factura. Si a inceput sa citeasca cuvintele doctorului:
„Achitata cu un pahar plin cu lapte”
Semnat, Dr. Howard Kelly