De ce suntem single ?

[DragosD]

@fortuna777 Da, multumesc de invitatie si de urari, dar cred c-am sa sar peste Ceahlau, e oricum, destul de tarziu, si n-am sa imi pot aranja treburile...poate ne vedem la Sibiel, desi am,recunosc, destule retineri de a iesi in lume iar (nu stiu exact de ce, inca analizez! , dar cred ca curiozitatea e mai puternica, hahaha!

@balanta  Este si acesta un punct de vedere, poate nu constientizam, de cele mai multe ori, ca e important sa-ti placa ceea ce ai, nu ceea ce-ai dori sa ai...si daca nu, mergi mai departe! Intotdeauna fiinta umana va incerca sa modeleze realitatea dupa forma viselor sale, nu?

[DragosD]

@micaela: Hahaha, ai multi veri?!? Ca eu am destule verisoare! Whatever, un motiv in plus sa ne distram mai bine!

[aloevera]

Buna Dragos,

sa inteleg c-ai pierdut ceva pentru ca nu ai putut aprecia ceea ce ai? bine macar ca esti in  stare sa recunosti acest lucru, si cred ca deja a fost o lectie din care ai invatat ceva.

[DragosD]

Nu, nu e cazul meu, era doar o "cugetare" proprie...daca stam sa analizam trecutul, cred ca oricare dintre noi a "ratat" o persoana deosebita, in cautarea "perfectiunii", nu?

[balanta]

Dragos, citind raspunsul tau m-am agatat fara sa vrea de cuvantul "perfectiune"...citeam prin multitudinea de carti de autodezvoltare ca de multe ori, inconstient bineinteles, ne creem un tipar "perfect" al partenerului de viata tocmai pentru a nu putea atinge acest ideal si de a justifica alegerile noastre mai ales fata de noi insine....deci inconstient....si abia cand vom scapa de acest patettern si vom accepta ca avem de trait cu defectele nostare mai intai si apoi ale altora vom putea avea langa noi o persoana "imperfecta"....omul greu poate accepta ca o persoana femeie/barbat nu are toate insusirile pe care el si le doreste si cred ca de aici de multe ori relatii intortocheate, cu multe infidelitati din simpla senzatie ca alcatuim "perfectul" din mai multe surse...adica completam ceea ce nu avem. De multe ori asat ne ingreuneaza alegerile si preferam singuratatea prin prisma relatiilor.

[fortuna777]

Chiar asa, de ce suntem singuri?

...pentru ca avem impresia ca suntem prea buni si pretiosi si ca nu suntem iubiti si respectati asa cum am dori?...pentru ca facem compromisuri prea multe sau prea putine intr-o relatie?...pentru  ca oferim prea mult si primim prea putin in schimb...sau pentru ca primim prea mult si oferim prea putin in schimb?...pentru ca asteptam de la celalalt confirmari si valorizari care nu mai vin?...pentru ca poate uneori cautam implinirea vietii noastre prin celalalt si cand nu o gasim, renuntam?...pentru ca suntem imaturi afectiv si alergam utopic dupa perfectiune?...pentru ca nu suntem empatici si nu reusim sa intuim la celalalt cand un anumit comportament al nostru deranjeaza?... pentru ca nu ne plac conflictele si pentru ca poate  avem o rezistenta la frustrare destul de mica?...pentru ca nu acceptam ca celalalt este o individualitate si ca e gresit sa incercam a-l determina sa se comporte conform nevoilor noastre?...pentru ca ne lipseste curajul de a ne mai implica afectiv intr-o relatie?...pentru ca suntem prea misogini sau pentru ca dupa mai multe experiente neplacute am devenit prea misandre?...pentru ca nu suntem pregatiti pentru o viata in comun, care nu are nimic in comun cu viata traita de unul singur?...

[balanta]

mai fortuna mai, un raspuns aproape complet...sigur pe undeva mai se poate adauga..dar cred ca e un rapsuns foarte bun...

[julia]

Citesc citesc si ma uimesc. Incep sa cred ca la usa voastra e coada de burlaci eligibili si voi doar strimbati din nas ca nu-i bun niciunul. Mai sa fie…

[julia]

[luciamanta]

   De multe ori ma gandesc ca singuratatea poate fi si o dovada de egoism... Sunt singuratati aparente si singuratati reale, adanci. Singuri sunt cei care nu au avut parte de nicio atentie din partea semenilor? Sunt singuri cei care nu au facut niciun bine nimanui?  Singuratatea să fie datorata lipsei de comunicare, de comuniune... Sunt oamneni care traiesc in societate, au relatii, legaturi cu alti oameni si totusi sunt singuri. E oare o formă a singuratatii moderne? Sunt oameni multi la un loc si totusi sunt singuri. Exista o temere fata de semenii nostri? De ce singuratatea continuă?

[julia]

copiilor, odata pt totdeauna: single nu inseamna singur !!

[balanta]

Jiulia, stim....dar uite ca probabil oamenii se gandesc numai la singuratatea creata de lipsa unui partener...

[julia]

imi amintesc de un interviu al sotiei unui mare guru american intr-ale fericirii si succesului. la intrebarea: "sotul dvs va face fericita?" ea a raspuns: "fireste ca nu. eu ma fac fericita."
asa si cu singuratatea asta. nu poti sa-i pretinzi celui de linga tine sa umple un gol pe care nu poti sa-l umpli singur.

[balanta]

perfect adevarat....inca nu suntem educati in sensul asta stim bine si apoi cei ce descopera asta le ia ceva timp pana ajung la concluzia cu pricina!

[julia]

asa e draga mea
se consuma si timp si efort si durere...
nimeni nu zice ca e o binecuvintare lipsa cuiva drag linga tine, dar uneori viata vrea si cere altceva de la tine. si atunci eu zic ca e in beneficiul tau sa pleci urechea si sa aculti ceiti spune.

am in familie persoane cu deficiente - o doamna care are din tinerete doar o mina. are asa de multe abilitati in a se descurca ca pe mine m-a uimit intotdeauna (inutil sa mai precizez ca la bucatarie se descurca de 100de ori mai bine ca multe alte persoane pe care le stiu). fireste ca ii e greu in multe privinte, dar ce ar fi insemnat sa stea si sa plinga in fiecare zi ca ea nu poate sa exceleze in a cinta la pian ?!? s-a adaptat asa cum a putut mai bine si isi alege provocarile carora sa le faca fata dupa posibilitati.

cei singuri sau singuratici sau insingurati ar trebui sa valorizeze mai mult ce au si nu sa plaseze in prim plan ce nu au sau le lipseste.