Sighisoara si Bisericile fortificate sasesti : 28 - 31 martie 2013

[admin]

Ce o sa vedem in interiorul zidurilor cetatii?

Biserica romano catolica Sfantul Iosif

Este inchinata lui Iosif, si a fost construita in anul 1894, dupa demolarea Manastirii Maicilor Franciscane si a Turnului Lacatusilor. Din piata Cetatii, str. Bastionului conduce direct la biserica. Arhitect a fost un sighisorean, pe nume Letz, dar ceea ce se vede azi este ca urmare a reparatiilor interioare facute dupa incendiul din 1983. Orga cu care este acum dotata biserica este cumparata de la o biserica saseasca din imprejurimi si este construita de catre Karl Einschenk, in anul 1908. Casa Parohiala, este si ea, ca si bierica, construita tot pe niste ruine, acolo existatand mai demult o manastire medievala. Vechiul cimitir catolic se intindea de-a lungul zidului de aparare a cetatii, in partea stanga a bisericii, pana la turnul de aparare.

[admin]

Turnul cizmarilor

Este prima oara amintit intr-un document datand  din anul 1594. Este reconstruit in 1650, intr-o forma inedita pentru un turn de aparare, ceea ce il face atractiv ca si imagine. Este scund, hexagonal, iar tuguiul acoperisului il face de-a dreptul pitoresc.

[Lili Zamfirescu]

va astept cu drag si cu prajitura

nu pot sa vin. trimite-mi prajitura prin curier.

[admin]

Turnul Croitorilor



este situat în zona celei de a doua porţi de acces în cetate, el fiind numit şi Turnul cel mare al Porţii din spate. A fost ridicat în secolele XIII-XIV. Nu este grozav de aratos, s-ar putea spune mai degraba impresionant prin masivitatea sa. Are la baza doua zone de trecere, boltite, pe unde se circula. Odinioara acolo erau porti cu zabrele, menite sa inchida accesul in cetate.

Are două etaje, prevăzute cu ferestre de tragere. La nivelul superior, pe laturile lungi are câte trei guri de pacură. In 1676 in urma unei mari explozii (rezerva de pulbere a luat foc) nivelele superioare au fost distruse si odata cu ele arme si chiar cereale ce erau adapostite aici.  Turnul a fost în întregime reconstruit în anul 1679, când a fost dotat şi cu armamentul necesar. Cu acest prilej gangul de nord-vest a fost închis, fiind transformat în depozit de pulbere până în 1935, când a fost restaurat, revenindu-se la forma iniţială.

[admin]

Turnul cojocarilor




Cele doua turnuri: in stanga este cel al cojocarilor, in dreapta cel al macelarilor. In centru Poarta Torle

Este amplasat la foarte mica distanta de turnul Macelarilor, fiind legat de acesta prin poarta Torle, unde se facea seara impartirea turmelor. Turnul are dimensiuni si forme modeste, fiind o constructie simpla, doar functionala. Dateaza din sec XV.

[admin]

Turnul macelarilor



A fost inaltat in secolul al XV-lea. Are trei niveluri cu cate cinci goluri de tragere fiecare. In fata sa a fost amenajat in secolul al XVI-lea un bastion de artilerie cu douasprezece laturi, pe a carui platforma deschisa erau instalate tunurile. Din acest punct al cetatii se deschide o superba panorma asupra vaii Tarnavei Mari si cea a Saesului.

[admin]

Turnul cositorarilor



Turnul a fost construit odată cu bastionul de artilerie dinspre Orașul de Jos. Este un turn impozant, cu înălțimea de 25 de metri și o formă arhitecturală frumoasă și complicată în același timp: baza turnului are formă pătrată, înălțându-se ia pe rând, formă pentagonală, octogonală și acoperișul are baza un hexagon.

[rodica]

 

[admin]

Turnul Frangherilor



Construcția turnului s-a făcut odată cu primul zid de apărare și făcea parte din prima linie defensivă, fiind situat pe vârful dealului. Clădirea are dimensiuni și arhitectură modeste, baza sa având formă pătrată. Este și acum locuit, fiind locuința paznicului cimitirului.

[admin]

Turnul fierarilor



Nord-estul cetatii era aparat de Turnul Fierarilor, inaltat pe locul Turnului Barbierilor, care a fost daramat in anul 1631. Turnul are un plan dreptunghiular, fiind lipit de zidului de incinta; din cauza acestei amplasari, pare mult mai inalt si impozant privit din exteriorul decat din interiorul cetatii. Intre consolele de sub cornise apar cinci guri de pacura alternand cu patru goluri de tragere, ale caror deschideri atenueaza mult din severitatea fatadelor sale; daca uitam de functia lor militara propriu-zisa, ne putem cu usurinta inchipui ca liniile lor schiteaza un desen decorativ.

[admin]

Turnul Tabacarilor



Este socotit unul dintre cele mai vechi turnuri, datand probabil din secolele XII-XIV. Are forma unei prisme de sectiune patrata si o inaltime destul de mica. Avand in vedere pozitia sa retrasa, e de presupus ca nu a fost atins de devastatorul incendiu din anul 1676.

In anul 1631, langa acest punct fortificat a fost construit un al doilea Turn al Barbierilor (pe locul primului turn a fost inaltat Turnul Fierarilor de astazi), distrus mai tarziu, ale carui urme inca mai sunt vizibile pe tencuiala zidurilor vecine.
Se mai crede, de asemenea, ca intre Turnul cu Ceas si Turnul Tabacarilor ar mai fi existat, cu 200 de ani in urma, un alt turn - al Zidarilor si Dulgherilor, despre care avem extrem de putine informatii.

[admin]

Am lasat cel mai important turn la sfarsit: Turnul cu ceas, simbolul Sighisoarei.





Din cele 14 turnuri care aparau Sighisoara, asa cum va mai spuneam, au ramas doar 9. Cel mai impozant este Turnul cu ceas (Stundturm - adica turnul orelor). Are 64 m inaltime, dar nu doar dimensiunile sale sunt impresionante ci in special arhitectura. Cei care ati fost cu mine la Praga, probabil va amintiti "favoritele" mele: Catedrala Vitus si Podul Carol (ambele construite de acelasi arhitect). Ei bine acest turn are un coronament baroc, foarte asemanator cu cel al lui Vitus.
Azi turnul adaposteste un muzeu interesant, urmeaza sa-l parcurgem impreuna, dar pana in anul 1556, primul nivel era...sala consiliului orasenesc.

Deasupra globului de pe acoperis se inalta un stalp meteorologic, in varful caruia se afla un cocos ce se roteste in bataia vantului; sighisorenii stiu: cand cocosul sta cu fata spre apus - va ploua. Asa ca primul lucru, la care trebuie sa ne uitam dimineata acolo este la cocos...  Sunt acolo si patru turnulete care par doar elemente decorative. Dar cum mi-a explicat Aurelian, ghidul pe care o sa-l avem si acum, pana la sfarsitul secolului al XVII-lea erau insemne ale autoritatii sfatului Cetatii, caruia i se acordase dreptul de judecata si de condamnare la pedeapsa capitala.

La etajul al IV-lea se afla mecanismul ceasului din turn. Are doua cadrane asezate pe fatadele turnului dinspre cetate si dinspre Orasul de jos. Alaturi de cadrane sunt taiate in zid nise unde se afla figurinele care simbolizeaza zilele saptamanii. Nu se cunoaste data cand a fost instalat ceasul din turn si figurinele sale. Prima mentiune atesta ca, in anul    1648. Cadranul ceasului este innoit si s-au adaugat sferturile de ora de catre ceasornicarul Johannes Kirschel, platit de oras. Deoarece nisele unde sunt dispuse figurinele par a fi practicate odata cu ridicarea zidului se poate presupune ca si inainte ar fi existat unele figurine distruse, probabil, impreuna cu ceasul, in timpul incendiului din 1676. Figurinele sunt refacute in forma pastrata pana azi, din anul 1677. Reparat in mai multe randuri, ceasului i se adapteaza, in 1906, un mecanism electric, la care figurinele n-au putut fi conectate. Ele au reinceput sa functioneze in anul 1964.

Figurinele, sculptate in lemn de tei, au fost pictate in culori tari si contrastante, estompate acum de patina timpului. Spre Orasul de jos ele reprezinta simboluri ale zilelor saptamanii, iar spre cetate, imaginile fixe redau pacea, justitia si dreptatea. Spre cetate, nisa are la baza o papusa invesmantata in albastru, cu o ramura de maslin in mana; ea simbolizeaza zeita pacii. In dreapta, un tobosar cu camasa albastra bate sferturile de ora; deasupra lor, in albastru deschis si verde se afla zeita dreptatii, cu balanta in mana si zeita justitiei, legata la ochi si cu sabia ridicata. De-o parte si de alta doua figurine vestesc ziua si noaptea. Spre oras, nisa cuprinde, in partea de jos, acelasi tobosar care bate sferturile de ora. Alaturi se afla o figurina enigmatica: un barbat gol pina la brau, cu un sort zdrentuit. In partea superioara a nisei apar figurinele ce reprezinta zilele saptamanii. La ora 12 noaptea, odata cu ultima bataie a ceasului, imagi   nea zilei trecute se deplaseaza facand loc imaginii zilei care incepe.

[admin]

Intrerup un pic seria descrierilor despre cladirile din cetate, pt cateva precizari legate de istoria Transilvaniei, implicit si a Sighisoarei.
Care in secolul al XIV-lea, devine una dintre cele mai importante sapte cetati din Transilvania. De la aceste sapte cetati vine numele german al regiunii : Siebenbuergen - adica "sapte orase". Acestea erau: Sibiu, Brasov, Medias, Sighisoara, Sebes, Rupea si Bistrita.

Va mai povesteam cate ceva despre istoria mai indepartata a locului acesta si va spuneam ca a fost teritoriul al dacilor. Din pacate dupa ciocnirile armatei romane cu migratorii, acestia se retrag cu catel cu purcel la sud de Dunare, lasand zona complet la dispozitia navalitorilor. In zona aceasta au navalit gotii, uite sunt tare curios sa-l intreb pe Aurelian daca exista ceva vestigii din acea perioada. Ce am citit este ca acestia au avut un centru undeva in zona Tg Muresului de azi., deci foarte posibil sa fi avut o influenta puternica asupta vietii locuitorilor de aici. Gotii ca si "verisorii" lor, vizigotii si ostrogotii, se indeletniceau cu "colectat impozite nedatorate", adica cu japca. Atacau satele, furau vitele, luau granele, erau un soi de talhari la drumul mare, dar in varianta organizata. Norocul nostru a fost ca macar rudele lor s-au dus mai incolo, n-au prea stat pe aici, cred de altfel ca nici nu mai prea aveau ce lua, atat de saracita era lumea.
Tot pe aici au venit in drumul lor spre sud si slavii, care au intemeiat acolo, la sud de Dunare Imperiul bulgar.

Ungurii vin in Transilvania tarziu, asta dupa ce mancasera o bataie crunta la Augsburg de la Otto de Bavaria pe la sfarsitul sec IX (adica atunci cand isi considera "Descalecatul in Campia Panoniei" - 896). In lipsa mare de alimente dupa o iarna grea, se folosesc de secui, de altfel un neam destul de viteaz, despre care nimeni nu poate sa spuna de unde au venit si de ce origine sunt si patrund din Campia Panonica pana adanc in Transilvania. Primii intrati, asta pe vaile Muresului si Somesului, au fost 2 triburi, unul condus de Gyula care si-a stabilit cartierul general la Alba Iulia de azi si altul de Kende. Astia doi au venit in sec X, dar se pare ca nu se intelegeau grozav cu semenii lor, care simtind ca este loc si pentru ei in Transilvania, vin si ei incoace. Nu sunt prea bine primiti de Gyula, asa ca se dau niste lupte destul de crancene, in care insusi Gyula cade prizonier.

Deci vedeti, toate astea se intamplau intr-un timp in care se spune ca stramosii nostri ar fi parasit pamanturile si ar fi coborat odata cu legiunile romane, in sec IV la sud de Dunare. Cica acolo erau protejati si aici nu. Dar intrebarea logica: atunci pe cine naiba pradau gotii pe aici? Ca daca noi ne-am fi luat calabalacul si am fi plecat, cine mai cultiva pamantul, cine ar mai fi crescut vite si oi? Ca eu pe dragalasii si harnicutii de goti nu-i prea vad facand treaba pe aici....

[admin]

Si revin iar pe platoul de sus al Cetatii. Langa Turnul cu ceas, o biserica impozanta de care din pacate nu se vorbeste dupa cat de mult merita: Biserica Manastirii Dominicane



Cladirea dateaza din 1298 si consta dintr-o biserica si o manastire a Ordinului Dominican. Intre cele doua corpuri de cladiri se gaseau claustrul (Kreuzgang). Din pacate Biserca Manastirii a fost napustita de flacarile marelui incendiu din 1676. S-a reconstruit, dar nu in forma si cu decoratiunile originale. S-au adaugat elemente baroce, cum ar fi altarul si orga, asta pentru ca era la moda.
Dupa reformarea bisericii catolice a sasilor in 1547, vechea manastire a devenit sediul nou al Primariei pentru 340 de ani. In jurul anului 1885 a fost demolata la ordinul autoritatilor de stat maghiare, asta chiar daca sasii cu comunitatea lor puternica s-au impotrivit....Pe locul acesteia sa construit Primaria.

[admin]

Partieeeee Iuliana, ca venim!