eu n-am fost "o credincioasa", desi am simtit mereu ca exista ceva dincolo de vazut... am ajuns sa cred, cu fiecare pas in care "miracolele' au venit spre mine atunci cand le-am cerut. prima oara mi-am spus, sceptica "eh, coincidenta"... a doua oara mi-am spus "tot coincidenta"... si-atunci am primit raspunsuri mai uluitoare, ca sa mai termin odata cu "coincidentele" mele de fiinta carteziana care nu accepta nimic fara demonstratie logica.
eh, da' e o poveste atat de lunga.... pe scurt: acum CRED.
da-ti voie sa experimentezi. incearca inainte de a spune "nu".
cred ca negarea rigida (nu e cazul tau, vorbesc in general) nu e deloc o dovada de orizont larg... ci dimpotriva, de unul limitat la momentul prezent.
exista "miracole", raspunsuri ale Totului la ceea ce cerem cu credinta (ca vom primi).