Autor Subiect: Cu Herr Galter la Kleines Cafe  (Citit de 3098 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13224
Cu Herr Galter la Kleines Cafe
« : Vineri, 08 Februarie 2013, 11:38 »
Cu Herr Galter la Kleines Cafe

Un batranel cu ochi vioi, cu o voce placuta si calda. Mereu zambind, foarte atent in jur si cu o iutime a mintii la cei 86 de ani ai sai care ar face invidios pe orice tanar. Heinz Galtner a fost preot evanghelic, nascut in Avrig, intr-o familie cu mare traditie clerica. Tata, bunicul, strabunicul si acum si fiul lui este la fel preot. Aseara era insotit de sotia sa, o doamna cu parul alb, distinsa dar cu aer bland. Atenta tot timpul la ce ne povestea sotul sau, de parca ar fi ascultat prima oara aceste lucruri...

M-am dus la Kleines Cafe impins de curiozitatea de a mai afla cate ceva dintr-o vreme in care Sibiul imi era cunoscut doar din poze. Am vrut sa vad orasul meu si prin ochii lui de sas, din interiorul comunitatii care a cladit Hermannstadt-ul.

In micuta cafenea s-au adunat vreo 30 de persoane, foarte multi tineri. Recunoscusem cativa dintre copii prietenilor mei si m-am bucurat tare mult sa vad si sa stiu ca orasul este in egala masura iubit si pretuit de toate generatiile. Iubindu-ti orasul, il si respecti.
Am stat doua ore captivat si cu rasuflarea taiata la tot ce ne-a povestit, incepand de la primul sau contact cu Sibiul, prin 33 se intampla asta, urmand cu scoala, apoi cu mutarea familiei in Alba Iulia (care era un oras romanesc), deportarea sasilor in Ucraina, viata din minele de carbuni de acolo si revenirea dupa 2 ani de exil in tara. Seminarul teologic protestant de la Cluj, parohia de la Bistrita, intoarcerea apoi in Sibiu, in 1965.
O memorie remarcabila, a raspuns si intrebarilor invitatilor cu atata exactitate si fara sa stea se se gandeasca, incat aveai senzatia ca totul este aranjat...Evident ca nimic nu era pregatit dinainte, nici povestea lui despre Sibiul vechi, nici intrebarile care urmau sa i se puna. Era vorba doar de o memorie remarcabila si o minte organizata. Avea parca niste sertarase pe care le deschidea, si arata ce este inauntru. Inchidea la loc si trecea la altul.

Ce am inteles aseara a fost ca sasii nu s-au bazat niciodata pe puterea si capacitatea individuala, desi erau toti harnici, organizati si priceputi. „Puterea sta in comunitate” zicea Herr Galtner, referindu-se la modul de a crea, de a lucra, de a dezvolta ceva impreuna. Pentru ei, spiritul de comunitate, de asociatie, de vecintate era mai important decat orice. Au realizat ca un om singur cat de puternic ar fi, nu poate face mare lucru. Impreuna cu altii insa isi poate cladi in scurt timp o casa, urmand la randul lui sa ajute la construirea altora. Asa s-au construit satele sasesti, bisericile acelea uriase fortificate, cladirile care rezista timpului si infrumuseteaza azi Sibiul.

Si apropo de comunitate: ne povestea ca cea mai unita pe care a intalnit-o vreodata a fost cea a sasilor bistriteni, acolo unde avusese prima oara parohie. El apucase sa mai cunoasca doar ce mai ramasese, pentru ca nazistii, in retragerea lor au foslosit ca scut si ajutor, familiile de sasi din Bistrita si asta pana departe in Austria, cand i-a lasat liberi. Acolo acestia s-au asezat si au format o comunitate saseasca puternica, ce mai dainuie si azi. Si care ne spunea, isi pastreaza toate obiceiurile si portul.

Scolile germane, pregateau copiii neinsistandu-se in mod special pe lucruri ce tineau mai mult de o viitoare profesie. Iesiti de pe bancile scolii, tinerii aveau optiunea de a alege in continuarea scolii elementare ce sa invete. Acolo, in clasele primare invatau doar regulile de comportare, iar materiile de baza, cu cele mai multe ore in program erau muzica si sportul. Indiferent ce urmai, in primul rand trebuia sa stii sa canti la un instrument si sa fi un bun sportiv. Azi ni se pare curios asta, dar la o judecata mai simpla, vedem cat de bine intelesesera ca cel mai simplu si eficient mod de a modela copiii, de a-i tine departe de lucruri rele este prin muzica si sport. Un instrument iti ia timp, iti mareste sensibilitatea, te echilibreaza, iar sportul iti consuma energia intr-un fel pozitiv. Greu de crezut ca un copil care canta la un instrument si face sport, mai poate avea timp si de prostii.

Sport...In Sibiu cand vorbesti de sport spui handbal si gimnastica. Si nu intamplator in cele doua au fost performante. Este vorba de traditie si educatie. Primul antrenor, jucator, arbitru de handbal din Romania a fost Wilhelm Binder. Ele este considerat parintele  handbalului in Romania, iar Sibiul leaganul acestui sport. Primul meci de handbal din Romania s-a jucat la Sibiu, pe stadionul central între Colegiul Brukenthal si Liceul de fete, in 1921 (fiind anuntat oficial in Siebenburgische Deutsches Tageblatt). In anul urmator au inceput meciuri intre diferite orase si acest sport a inceput sa se imprastie in toata tara. Si sa nu uitam ca handbalul a fost sportul care ne-a dat cele mai mari satisfactii in sportul de echipa! Asa cum gimnastica, intamplator sau nu, ne-a adus cele mai multe bucurii, ca sport individual. Prima asociatie de gimnastica din Romania apare la Sibiu, in a doua jumatate a sec XIX (Asociatia de gimnastica si turism), dupa ce in 1786 aparea prima grupare cu caracter sportiv, Asociatia de tir.

Mi-a umplut inima de mandrie cand am auzit ce oameni s-au nascut si au trait aici, in orasul meu drag, cati filozofi, scriitori, pictori, instrumentisti de valoare mondiala, a dat Hermannstradt-ul! Pacat ca a venit acel 45 care a schimbat aproape totul. Si care a oprit o traditie culturala de cateva sute de ani. Si care mai incolo a impins intreaga comunitate de sasi in afara tarii, determinand-o sa se intoarca de acolo de unde venisera cu 800 de ani in urma. Cei ramasi sunt din pacate prea putini pentru a mai putea crea un exemplu....

Si daca este sa-mi laud Sibiul, asa cum mi-a deschis apetitul Herr Galtner sa spun ca in
1292     Este atestat primul spital din Romania.
1380     Prima atestare a unei scoli din Romania
1494     Se deschide prima farmacie din Romania
1524     Timp de 345 de ani casa Haller din piata Mare a apartinut aceleiasi familii.
1534     Prima moara de hartie din Romania
1544     La Sibiu se tipareste prima carte in limba romana din Ardeal.
1551     Conrad Hass experimenteaza prima racheta in trepte din lume.
1671     In jurul Sibiului se descopera gazul metan
1782     Chimistul Franz Joseph Müller descopera telurul.
1795     Cel mai vechi paratraznet din S-E Europei se instaleaza langa Sibiu
1817     Se deschide Muzeul Brukenthal, primul muzeu din Romania.
1852     Apare Telegraful Roman care de atunci are aparitie neintrerupta, cel mai vechi ziar din sudul Europei.
1859     Podul Minciunilor este primul pod din fonta din Romania
1875     Prima fabrica de masini din Transilvania
1894     Paltinis devine prima statiune montana din Romania
1895     Se publica prima Enciclopedie din Romania (a 3-a din Europa)
1895     S-a deschis muzeul de Istorie Naturala care cuprinde cel mai vechi ierbar din Romania
1904     Sibiul este al 2-lea oras din Europa care introduce tramvaiul electric
1928     S-a deschis prima gradina zoologica din Romania

Asta este orasul meu, descris dupa o minunata seara de cafenea, petrecuta cu Herr Galter.

Gigi Cindea

Am primit pe FB link-ul catre evenimentul de care v-am povestit. Sunt instantanee surprinse de un fotograf...
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.526065620779170.138789.191906247528444&type=3