Aspirina Bayer
Cata lume acuza nemtii de rigiditate, inflexibilitate si automatism! Cati ii judeca asemuindu-i cu niste roboti, cu niste masini trase cu cheia, puse pe directie si lasate sa-si faca ciclul pentru care au fost programate! Prea multa perfectiune?!
Da este adevarat, aleile sunt parca desenate, iarba este egala, galbenul nu este langa roz si nici movul langa maro. Masinile nu raman in pana, autobuzele circula la timp si berea se serveste rece.
Eu unul prefer sa traiesc printre niste astfel de roboti.
Sunt programati sa se si distreze. Berariile sunt pline, lumea canta, danseaza si se distreaza. Dar doar atunci cand se poate! Adica dupa munca. Si la ei munca este cu M mare.
Stiu sa construiasca castele, stiu sa le decoreze, stiu sa picteze, stiu sa compuna, nu doar sa faca sosele netede ca in palma.
Fac niste carnati grozavi, covrigii lor ti se topesc in gura, iar obazda merge atat de bine langa bere!
Imi plac dierdelurile lor, schpielhosenii, palariile cu pene.
Au casute de poveste, o multime de muscate in balcon, gradini de fotografie. Dar n-au garduri. Nici curiozitati de vecinatate.
Nu se plang, nu se lamenteaza. Nu barfesc, nu sufera de invidie. Nu tanjesc dupa haine de firma. Probabil ca din cauza aspirinei Bayer.
Ar trebui luata reteta. Nu a aspirinei, ci a performantei lor.
