Factura la lumină de tine depinde! articol scris de wonderland
Ce este dragostea?Lumina vieții.
Ce este căsătoria?Factura la lumină.
Reusită, în construcție, gluma asta
Mi-am imaginat cum ar fi să găsim, în fiecare lună un astfel de anunț destinat încasării facturii la lumina vieții:
Dar, după ce m-am amuzat, fără să vreau, mă întreb, cum ajungem să gândim așa?
Unde e speranța că poveștile de iubire pot fi trăite până la adânci bătrânețe?
Cred că s-a pierdut în dezamăgirile trăite de-a lungul vieții. În povestea personală sau a celor din jurul nostru.
Acceptăm tot mai ușor că iubirea ține o clipă, o lună sau maxim 3 ani. Perioadă de îndrăgostire și atracție autosusținută, atestată științific, dar preluată empiric și inexact ca fiind durata de existență a iubirii.
Adunăm răni, frustrări, dorințe de răzbunare, cinism, misoginism sau doar tristețe, neîncredere, frică și renunțare.
Intrăm în relație cu ceilalți cu armele pregătite de atac. Sau, la fel de nepotrivit, cu dalta în mină, pregătiți să-l cioplim pe celălalt după chipul și asemănarea idealului din mintea noastră.
Alegem să vedem doar situații care să ne confirme ideile preconcepute. Intrăm în relații care, dacă suntem atenți, spun ceva despre ceea ce încă nu știm, nu suntem pregătiți să înțelegem, să fim.
Ce apărăm? Poate doar singurătatea, acreala și cinismul.
De ce ne e frică? De sfârșitul a ceva ce nici nu putem lăsa să intre în viața noastră?
Eu mă încăpățânez să caut cuplurile fericite. Nu mă refer la o viață în roz, plină de inimioare și fluturasi, la acele cupluri care tin cu tot dinandinsul să arate, doar în ochii lumii, că viața lor e o fericire continuă.
Mă refer la acele cupluri care reușesc să nu transforme căsnicia, sau conviețuirea, într-o arenă de lupă fără reguli, în care te simți liber să îl faci pe celălalt să sufere, îl condiționezi, să îi anihilezi demnitatea umană.
Sunt realistă văd, observ, îmi dau seama cât de puțini au parte de așa ceva - o relație pe care să o construiești pas cu pas, în fiecare zi.
Dar nu mai cred că e vorba doar de noroc, destin sau rară întâlnire între suflete pereche. Chiar știu că nu e așa.
Cred că e multă, plăcută, lipsită de efort, ferită de riscul de oboseală, epuizare, suprasolicitare, muncă de creștere împreună, pornind de la scânteia care i-a adus împreună pe cei doi. Dar, da, cred în scânteie, în atracție, în compatibilitate. Doar că asta e doar...începutul. Un început care nu garantează nimic.
Doar de ce faci tu cu toate acestea, depinde factura la lumină pe care o vei avea de plătit.