Autor Subiect: Singuratatea "alergatorului de cursa lunga"  (Citit de 20016 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13227
Singuratatea "alergatorului de cursa lunga"
« : Duminică, 17 Februarie 2013, 16:36 »
Singuratatea "alergatorului de cursa lunga"           articol scris de mihaela1961

De multe ori am stat si m-am gandit ce anume m-a determinat sa fiu singura in prezent, de ce majoritatea a spus un 'DA', iar eu am fugit de traiul in doi!

As incepe cu "a fost odata",  asa cum incep toate povestile care, cum este si firesc, se termina cu happyend! Am avut iubirile mele, sperantele mele, ca orice tanar...daca as crede in karma, as spune ca asa a fost sa fie! Eu spun doar ca am ratat la mustata iubirile care m-au parasit si am lasat, fara sa intorc capul, barbatii cu care am simtit ca nu rezonez!
Dintre o singuratate (eu cu mine insami) si o singuratate in doi, am ales-o fara ezitare pe prima! Sigur ca n-a fost usor, sigur ca uneori m-am simtit pierdura, dar au trecut anii peste mine, iar acum am ajuns- zic eu- sa gandesc intelept, cu un zambet care-mi aluneca mereu in coltul mintii!

Un pahar pe jumatate plin, in aceeasi masura este si pe jumatate gol, m-am autoeducat sa vad jumatatea plina a lui! Daca ar fi sa dau timpul inapoi, ma indoiesc ca as modifica ceva din conceptia mea despre "cum ar trebui sa fie un cuplu"!
Din pacate,compromisul de a avea langa noi pe oricine, sex opus sa fie, mie una mi se pare de neacceptat! Comunicarea, afinitatile isi spun cuvantul in orice relatie, ma gandesc ca astea si multe altele duc la sentimente puternice, felul in care "rezoneaza'" cei doi este de fapt liantul oricarei adevarate relatii!

Daca nu concepi viata fara un partener, poti ajunge la mari compromisuri (oricum sa fie, numai sa fie)! Se spune ca toate minunile tin trei zile, sau de la Frederic Beigbeder citire "dragostea dureaza trei ani"!



Nu vreau sa fiu inteleasa gresit! Nu fac o pledoarie pro domo SINGURATATE, conisder insa, ca daca tot sunteti in situatia asta, ASUMATI-VA SINGURATATEA cu fruntea sus, treceti cu eleganta si putere prin viata, uitati-va drept inainte mereu si nu acceptati un compromis numai de dragul unui statut civil care-ti confera o verigheta, sau de dragul rubedeniilor "ingrijorate" ca esti singura!

Eu imi repet mereu "Timpul e de partea mea", sa-l folosesc! Tin minte ce imi spunea tata mereu "antreneaza-ti mintea citind si n-ai sa imbatranesti! O carte nu te va trada niciodata, un sot e posibil sa o faca!"

Batranetea sau tineretea tin de o anumita atitudine interioara! Foloseste-ti timpul liber facand ceea ce-ti place, orice, dar acel orice trebuie sa te atraga! Canalizeaza-ti gandurile catre estetic, tot ce e frumos ne intinereste interior, fii utila tie insati si nu deveni propriul dusman ancorandu-te in tot felul de prejudecati, spaime si frici de singuratate! Aluneci periculos in interiorul unui cerc vicios! Cand nu te mai accepti asa cum esti, ai un conflict cu tine insati, de unde si repercursiunile: spaime, temeri, gandul la un viitor incert, toate acestea pot duce la depresii, angoase, anxietati! Cea mai importanta fiinta esti TU, repeta-ti mereu ca viata te asteapta mereu cu provocari, ea in sine e o provocare pe tot parcursul ei!

Nu lasa viata sa ti se scurga printre degete!

Offline Cory

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 550
Re: Singuratatea "alergatorului de cursa lunga"
« Răspuns #1 : Duminică, 17 Februarie 2013, 19:48 »
"nu acceptati un compromis numai de dragul unui statut civil care-ti confera o verigheta, sau de dragul rubedeniilor "ingrijorate" ca esti singura!"
Off, cam aici ma incadrez si eu , stresata fiind in ultima vreme de intrebarile venite din partea rudelor si cunostiintelor mai apropiate, ce ma
tot intreaba - cand ma marit sau cand ii invit la nunta - trebuie mai mereu sa incerc sa fiu draguta cand le dau raspunsul, ca nu depinde de mine, si cand va fi va fi...intrebarile  lor ma frusteaza si ma fac sa ma gandesc uneori ca poate e ceva in neregula cu mine,
....alteori le spun ca sunt inca tanara , la inceput de drum si am timp(desi timpul trece la fel pentru toti).... vreau sa ma si casatoresc la un moment dat , dar nu vreau sa o fac doar pentru a bifa si aceasta experienta...

mihaela1961

  • Vizitator
Re: Singuratatea "alergatorului de cursa lunga"
« Răspuns #2 : Duminică, 17 Februarie 2013, 20:40 »
"nu acceptati un compromis numai de dragul unui statut civil care-ti confera o verigheta, sau de dragul rubedeniilor "ingrijorate" ca esti singura!"
Off, cam aici ma incadrez si eu , stresata fiind in ultima vreme de intrebarile venite din partea rudelor si cunostiintelor mai apropiate, ce ma
tot intreaba - cand ma marit sau cand ii invit la nunta - trebuie mai mereu sa incerc sa fiu draguta cand le dau raspunsul, ca nu depinde de mine, si cand va fi va fi...intrebarile  lor ma frusteaza si ma fac sa ma gandesc uneori ca poate e ceva in neregula cu mine,
....alteori le spun ca sunt inca tanara , la inceput de drum si am timp(desi timpul trece la fel pentru toti).... vreau sa ma si casatoresc la un moment dat , dar nu vreau sa o fac doar pentru a bifa si aceasta experienta...
Cu totii ne incadram undeva!Formeaza-ti personalitatea de asa natura incat sa nu cedezi presiunilor exterioare, fie chiar venite de la parinti!
DAR, cedeaza celor interioare si cand va veni momentul...cand vei simti CA EL E ALESUL, atunci TU SINGURA VEI DECIDE!Coabitarea se face IN DOI(tu si cu el), nu cu mama sau tata!
Va veni si momentul ala pentru tine, SUNT CONVINSA!Tu singura il vei simti!Exista o alchimie care functioneaza!Nu trebuie sa programezi cand, cum, unde, viata te asteapta pe dupa colt!Pana atunci, in afara ca puteam avea toti timpul de partea noastra daca stim sa-l folosim, tu ai si tineretea de partea ta!Ai sa gasesti pe forumul asta subiecte interesante, du-te la o singura actiune cu cei din SinglesCamp si ai sa vezi ca poti fii singur si sa te distrezi la maxim!La Revelion erau si persoane in jur de 30 de ani cred, Gigi stie mai bine cati ani au Codru sau Rialda!
 :)Sper sa ne mai intalnim pe aici!

Offline adda

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1326
Re: Singuratatea "alergatorului de cursa lunga"
« Răspuns #3 : Duminică, 17 Februarie 2013, 20:55 »

Off, cam aici ma incadrez si eu , stresata fiind in ultima vreme de intrebarile venite din partea rudelor si cunostiintelor mai apropiate, ce ma
tot intreaba - cand ma marit sau cand ii invit la nunta - trebuie mai mereu sa incerc sa fiu draguta cand le dau raspunsul, ca nu depinde de mine, si cand va fi va fi...intrebarile  lor ma frusteaza si ma fac sa ma gandesc uneori ca poate e ceva in neregula cu mine,
....alteori le spun ca sunt inca tanara , la inceput de drum si am timp(desi timpul trece la fel pentru toti).... vreau sa ma si casatoresc la un moment dat , dar nu vreau sa o fac doar pentru a bifa si aceasta experienta...


Cory , stai linistita, nu esti numai tu in situatiua aceasta, si eu cam tot asa patesc...mai ales in ultimul timp... ::)
off...oare cand o sa inceteze unii sa isi faca "griji" pt viata altora ?
Stii ce le raspund eu celor care ma intreaba cand ma marit? ....ca nu vreau sa ma marit .....sau ....dar ce? este obligatoriu? sau...cand o sa ma marit o sa afle.... ;D si le-am inchis gura  :strambatura:
Asa cum ai zis...cand va fi va fi...si nu esti obligata sa dai explicatii. E drept ca uneori devine enervant, nici mie nu-mi place.

Chiar azi am gasit un citat frumos si sugestiv
"Nu permite ca opiniile celorlalți să devină realitatea ta." Les Brown


Offline wonderland

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 4883
Re: Singuratatea "alergatorului de cursa lunga"
« Răspuns #4 : Duminică, 17 Februarie 2013, 21:13 »
"Nu permite ca opiniile celorlalți să devină realitatea ta." Les Brown

Tare bun citatul asta, adda!
Să ne ocupăm de propria realitate. Ceilalți să aștepte. Simțul umorului ne scoate din multe situații neplăcute și previne enervarea sau intristarea. Și se potrivește și cu... ”atitudinea paharului pe jumătate plin” :)

Variante:
1.Când scrie pe invitație. Ați primit-o?
2.Stați fără grijă. Vă anunț eu.
3. Vă rog să nu mă mai întrebați. Prefer să mă concentrez la planificarea nunții.  :giggle:
Ingrijorarea nu alunga amaraciunea zilei de maine, dar rapeste bucuria zilei de azi. Zig Ziglar.

Offline Tania I

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 16
Re: Singuratatea "alergatorului de cursa lunga"
« Răspuns #5 : Duminică, 17 Februarie 2013, 21:35 »
mihaela1961 un articol foarte frumos! Eu una consider ca doar trecand prin anumite experiente capeti intelepciune! Sunt multe persoane care formeaza un cuplu si nu sunt fericite... sunt multe persoane care stau intr-o relatie facand foarte multe compromisuri de frica singuratatii... eu cred ca cel mai greu este atunci cand iesi din prima relatie de lunga durata... la mine au fost 7 ani, dupa, cand am mers singura pe strada pt prima data singura (fara cuplu) mi s-a parut ca sunt ciudata, ca se uita lumea la mine... dupa o perioada de timp am inceput sa traiesc din nou... trebuie intra-adevar sa te accepti asa cum esti...
Acum realizez ca nu eram fericita atunci si ma felicit pe mine ca am spus STOP si am persoane in jurul meu care sunt in situatia in care am fost eu si imi spun ca eu sunt puternica... ca am spus STOP... poate sunt...
Cred ca fiecare dintre noi am avut/avem iubirile noastre doar ca lumea/societatea nu mai este cea de acum 30 de ani... suntem intr-o continua schimbare...
Trebuie sa traim fiecare clipa a vietii cu adevarat chiar daca suntem singuri, sa ne bucuram de ceea ce ne ofera viata! Nu cred ca daca esti singur nu te poti bucura de frumusetile naturii, de calatorii, de muzica, ba dimpotriva, o poti face mai bine decat intr-o relatie bazata pe compromis....
Si daca va fi sa fie, va fi, persoana potrivita va aparea... Nu trebuie sa ne cuprinda disperarea ca suntem singuri si sa acceptam orice doar de dragul de a avea pe cineva!
Never regret anything because at one time it was exactly what you wanted

Offline adda

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1326
Re: Singuratatea "alergatorului de cursa lunga"
« Răspuns #6 : Duminică, 17 Februarie 2013, 21:44 »

Variante:
1.Când scrie pe invitație. Ați primit-o?
2.Stați fără grijă. Vă anunț eu.
3. Vă rog să nu mă mai întrebați. Prefer să mă concentrez la planificarea nunții.  :giggle:

 ;D ;D da da...merci de idei wonderland...cred ca i-as baga in ceata cu totul  daca le-as raspunde cu varianta 1  :giggle: :thumbup:

mihaela1961

  • Vizitator
Re: Singuratatea "alergatorului de cursa lunga"
« Răspuns #7 : Duminică, 17 Februarie 2013, 21:46 »
 :D 1
;D ;D ;D ;D
Ultima varianta e dementiala! ..ma concentrez la planificarea nuntii!!
Da' sa nu ne bucuram prea mult, rudele in principiu sunt perseverente!Daca te intreaba, draga mea Wonderland, dupa 6 luni..'Pai ziceai ca te concentrezi la planificarea nuntii, mai dureaza mult planificarea aia?', sa te vad 'pe unde scoti camasa' Io zau daca stiu ce naiba le-as raspunde!Eventual ca am planificat una, da aia a cazut si acuma ma concentrez la planificarea altei nunti!!Numa' ca risc sa ma suspecteze de imoralitate!Oricum ai da-o, de rude nu scapi!Io zic ca tre' sa lasam diplomatia la o parte 'in extremis'(cand devin ingrozitor de perseverente' si sa le spunem ca ne-am descoperit vocatia!Ne concentram cum sa devenim maicute eventual! :applause: :applause: :applause:

Offline Cory

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 550
Re: Singuratatea "alergatorului de cursa lunga"
« Răspuns #8 : Luni, 18 Februarie 2013, 10:28 »
Multumesc mult Mihaela , adda si wonderland pentru sfaturi si pareri.
Le apreciez pentru ca stiu ca sunt sincere si vin din propria voastra experienta de viata.
Eu am 27 de ani si de aceea cred/ sper ca inca nu am ratat momentul sau persoana.... :tomato:
(asta cred eu, "binevoitorii" in schimb  imi zic ca daca nu ma marit pan la 30 nu s-ar putea sa nu mai gasesc apoi pe nimeni :idiot2:...
Cat despre actiuni , Mihaela sa stii ca m-am inscris deja la o actiune ce va avea loc in vara (Adriatica),... daca anul asta a adus ceva bun
pana acum este faptul ca parca mi s-a ridicat un "val de pe ochii" in ceea ce priveste conceptul  de single si socializarea in general , de cand
m-am alaturat si eu SC.
P.S. Wonderland optez si eu pt. varianta 1.Când scrie pe invitație. Ați primit-o? :magic:
Dar ce facem apoi :2funny:
O zi frumoasa sa aveti!!!

Offline wonderland

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 4883
Re: Singuratatea "alergatorului de cursa lunga"
« Răspuns #9 : Luni, 18 Februarie 2013, 22:58 »
Cu drag, Cory, deși eu nu știu cum am ajuns pe lista de multumiri  :giggle:

Ce facem apoi, când? Când ne spun că nu au primit-o?
Simplu, le spunem - Așteptați-o în liniște! :whistle:

Ingrijorarea nu alunga amaraciunea zilei de maine, dar rapeste bucuria zilei de azi. Zig Ziglar.

mihaela1961

  • Vizitator
Re: Singuratatea "alergatorului de cursa lunga"
« Răspuns #10 : Luni, 18 Februarie 2013, 23:31 »
MANA CARE INVATA!

Demult(asta ca sa nu incep cu 'a fost odata'), aveam rabdare sa astept in gara vietii un 'Fat Frumos'.Aveam si tineretea de partea mea!Eram tenace, imi creionasem in minte o tipologie a barbatului ideal, asadar asteptam sa apara 'Alesul' Meu!
Au trecut iubiri peste mine si la fiecare dintre ele imi spuneam, cu stomacul invadat de fluturi 'Ecce homo'!
...Si uite asa, 'anii mei tineri au sunat a cantec, dar am trecut pe langa ei cu dragostea de mana si am ramas cu mana intinsa ca a regelui Lear'!Nu stiu daca Lorelei a iubit mai mult iubirea, eu insa cu certitudine!De fiecare data m-am adunat-cioburi farame,boabe de lacrimi si mi-am zis ca dragostea se poate reinventa, se poate reconstrui.Am cautat din nou..acelasi Fat-Frumos, Alesul meu, nu ma abateam nicicum de la barbatul care exista for ever in mintea mea, acelasi, niciodata altul!
Anii s-au scurs inexorabil, timpul supus Pantei Rei...intai riduri fine la coltul ochilor, apoi profunde in jurul gurii cu colturile lasate a tristete, dar ANII, anii care au trecut peste mine m-au invatat sa nu mai caut, sa nu mai astept!
Mana intinsa in a cersi iubirea a invatat sa puna lumanari la mormantul parintilor mei, aceeasi mana a invatat sa stearga lacrimi alunecande, aceasi mana uneori voia sa se chirceasca in pumn intins catre Ceruri pentru ca ai mei m-au parasit,mana incerca sa-mi incolaceasca trupul chircit de durere, prabusit pe o lespede de mormant!
DAR(intotdeauna exista un DAR)a invatat sa tina tastatura in brate(uneori, ce-i drept-extrem de rar-condeiul), sa rasfoiasca o carte! A devenit mai viguroasa, a invatat sa imbratiseze prietenii, si-a adus aminte chiar cum sa se 'unduiasca' in ritm de dans, cum sa ascunda gura intr-un zambet mijit!

Daca eti un INVINGATOR, orice mana stransa in pumn de revolta si durere, VA INVATA, treptat sa 'infloreasca' cu degetele intinse petale!

mihaela1961

  • Vizitator
Re: Singuratatea "alergatorului de cursa lunga"
« Răspuns #11 : Luni, 18 Februarie 2013, 23:36 »
MANA CARE INVATA!

Demult(asta ca sa nu incep cu 'a fost odata'), aveam rabdare sa astept in gara vietii un 'Fat Frumos'.Aveam si tineretea de partea mea!Eram tenace, imi creionasem in minte o tipologie a barbatului ideal, asadar asteptam sa apara 'Alesul' Meu!
Au trecut iubiri peste mine si la fiecare dintre ele imi spuneam, cu stomacul invadat de fluturi 'Ecce homo'!
...Si uite asa, 'anii mei tineri au sunat a cantec, dar am trecut pe langa ei cu dragostea de mana si am ramas cu mana intinsa ca a regelui Lear'!Nu stiu daca Lorelei a iubit mai mult iubirea, eu insa cu certitudine!De fiecare data m-am adunat-cioburi farame,boabe de lacrimi si mi-am zis ca dragostea se poate reinventa, se poate reconstrui.Am cautat din nou..acelasi Fat-Frumos, Alesul meu, nu ma abateam nicicum de la barbatul care exista for ever in mintea mea, acelasi, niciodata altul!
Anii s-au scurs inexorabil, timpul supus Pantei Rei...intai riduri fine la coltul ochilor, apoi profunde in jurul gurii cu colturile lasate a tristete, dar ANII, anii care au trecut peste mine m-au invatat sa nu mai caut, sa nu mai astept!
Mana intinsa in a cersi iubirea a invatat sa puna lumanari la mormantul parintilor mei, aceeasi mana a invatat sa stearga lacrimi alunecande, aceasi mana uneori voia sa se chirceasca in pumn intins catre Ceruri pentru ca ai mei m-au parasit,mana incerca sa-mi incolaceasca trupul chircit de durere, prabusit pe o lespede de mormant!
DAR(intotdeauna exista un DAR)a invatat sa tina tastatura in brate(uneori, ce-i drept-extrem de rar-condeiul), sa rasfoiasca o carte! A devenit mai viguroasa, a invatat sa imbratiseze prietenii, si-a adus aminte chiar cum sa se 'unduiasca' in ritm de dans, cum sa ascunda gura intr-un zambet mijit!

Daca eti un INVINGATOR, orice mana stransa in pumn de revolta si durere, VA INVATA, treptat sa 'infloreasca' cu degetele intinse petale!

mihaela1961

  • Vizitator
Re: Singuratatea "alergatorului de cursa lunga"
« Răspuns #12 : Marți, 19 Februarie 2013, 08:52 »
 ??? ???
Tocmai pregatisem acest mic articolas, dupa cum ne-a indemnat Gigi, cand sa-l postez...in sfarsit!!No comment!Viata e 'mai saraca' fara Gigi pe forum.
Pe el il inteleg, activitatea, supervizarea acestui forum 'ii rapea foarte mult timp'!
Dar oare noi mai putem continua cu postarile, nu ma refer la articole(in fond asa ne-a indemnat Gigi), ma refer la activitatea forumului de pana  acum!
Va marturisesc ca sunt trista!Cum mai 'pot vorbi' eu cu Caroline, cu Woanderland?
p.s. mi-am permis sa postez aici 'atricolasul meu', pentru ca era deja facut, gata de a fi postat, in nici un caz in dorinta de a fi dat mai departe, ceea ce ar fi si imposibil, odata e Gigi a si transmis un mesaj foarte clar in acest sens!Sper sa nu fiti suparati pe mine pentru asta! :)
Sper ca 'viata noastra sa merga inainte' pe acest forum!

Offline Cory

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 550
Re: Singuratatea "alergatorului de cursa lunga"
« Răspuns #13 : Marți, 19 Februarie 2013, 11:55 »
Cu drag, Cory, deși eu nu știu cum am ajuns pe lista de multumiri  :giggle:

Ce facem apoi, când? Când ne spun că nu au primit-o?
Simplu, le spunem - Așteptați-o în liniște! :whistle:
Bun si raspunsul, e de tinut minte!!!  ;D  :thumbup:

Caroline

  • Vizitator
Re: Singuratatea "alergatorului de cursa lunga"
« Răspuns #14 : Marți, 19 Februarie 2013, 19:54 »
Va marturisesc ca sunt trista!Cum mai 'pot vorbi' eu cu Caroline, cu Woanderland?

Caroline se scuza... nu-i timp de vorbit, saptamanile astea pana la Carnaval sunt overhelmed. Distractie placuta!