Autor Subiect: Pe retină sau prin lentilă?  (Citit de 5031 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 11576
Pe retină sau prin lentilă?
« : Marţi, 26 Februarie 2013, 08:23 »
Pe retină sau prin lentilă?                                      articol scris de wonderland

”Oamenii nu îşi mai dau seama de bucuria de a trăi, pentru că nici nu mai ştiu să privească minunile Naturii.” Constantin Brâncuși

Vi s-a întâmplat să mergeți într-un loc nou, ori la un eveniment, să stați mereu cu aparatul în mână, făcând poză după poză?
Sigur, și eu ca oricare, încerc să surprind și să păstrez prin apărățelul meu de fotografiat, modern, deci digital, dar modest, deci neprofesional, peisaje, obiecte, oameni, pe mine în diverse locuri și momente.
Teoretic, fotografiile ne ajută să imortalizăm o imagine (orice ne impresionează, ni se pare interesant, inedit, minunat, amuzant sau mai știu eu cum), să fixăm amintirea, să readucem trăirea.

Paradoxal, efectul e invers!
Fotografiatul nonstop, te ține în afara locului, cumva detașat de locul și momentul respectiv.
Nu ați avut sentimentul că nici nu ați fost prezent în acel loc, în acel timp? Că, abia în momentul în care v-ați așezat la calculator, vedeți pentru prima oară imaginile preluate prin aparat? Odată cu cei cărora le arătați și care n-au fost cu voi.
Nu știu alții, dar eu, când mă surprind căzând în această tentație a burdușirii cardului de memorie a aparatului, spun un mare STOP. Încerc să mă limitez doar la câteva fotografii.
Pentru că, am constatat că nimic nu se compară cu imaginea bine, clar și solid imortalizată pe retină.
Că, doar respirând în ritmul locului în care mă aflu, încercând să cuprind, să pătrund, să mă las îmbrățișată de ceea ochiul meu vede, simt că mă conectez la starea de acea bucurie de a trăi de care vorbește Brâncuși.

E o bucurie nemăsurată,  care durează, pe care oricând o poți retrăi. Doar închizând ochii!

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 11576
Re: Pe retină sau prin lentilă?
« Răspuns #1 : Marţi, 26 Februarie 2013, 08:51 »
Din pacate incepem sa semanam din ce in ce mai mult cu popoarele acelea care nu-si deschid ochii destul. De le zicem noi, asiatici. Si care fotografiaza tot ce le iese in cale: pietre, cosuri de gunoi, pomi, oameni, catei, case, curti, frunze, rauri, chistoace aruncate...pentru ca intorsi acasa cu tolba plina, sa se hranesca in urmatoarele 355 zile de munca, cu imaginile surprinse. Uitand un singur amanunt: ca una e fotografia si alta senzatia privirii directe, prin retina ochiului tau. 

La un workshop de fotografie tinut aici in SC, zicea Daniel Baltat despre ce si cum trebuie sa fotgrafiezi, referindu-se ironic la poze "IOLA" adica 'Io la munte', "Io la mare", "Io in curte", "Io cu Leana", "Io cu vaca". Foarte bine si corect sa surprinzi imagini, dar incearca sa te detasezi de nebunia asta de a da click la orice. Atunci cand ochiul tau srprinde ceva deosebit, atunci, inarmeaza-te cu un pic de rabdare, apreciaza distanta, lumina, tine cont de proportia de aur, de pozitionarea subiectului in stanga, ia-ti unghiul cel mai bun si atunci apasa.

In incercarea de a avea cat mai multe amintiri facem si noi ca asiaticii: pozam tot, din orice unghi, fara proportii, fara lumina buna, de fapt fara...rost. Nu apuci sa te uiti la miile de poze pe care le faci, iar prietenii in fata carora vrei sa te mandresti un pic si sa le areti pe unde ai umblat, n-o sa aiba rabdarea sa vada nu'stiu cate fotografii...Mai bine mai putine dar reprezentative.

Eu fotografiez mult, incercand in actiuni sa surprind cat mai multe, de aceea ajung acasa cu 700 - 800 de poze. Incerc insa pe de o parte sa fiti prezenti cu totii in fotografiile mele si pt mine, cladirile si locurile, constituie un material foarte bun pentru ghidajele urmatoare. Le revad, incerc sa-mi amintesc pe unde am trecut, ce am facut...Si intradevar, uneori nevoia asta de poza, imi afecteaza perceptia directa. Sunt prea preocupat de click-uri si nu mai am timp sa ma bucur...

Offline wonderland

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 4883
Re: Pe retină sau prin lentilă?
« Răspuns #2 : Marţi, 26 Februarie 2013, 09:04 »
tare asta cu IOLA, mai ales cea cu vaca  :thumbup:
(nu spun ce asociere/analogie rimată cu vaca a făcut, spontan, mintea mea  ;D )

Admin  - ai o scuză bună - la tine ține de...fișa de (auto)responsabilități, angajament și dăruire pentru o cauză nobilă:giggle:
Ingrijorarea nu alunga amaraciunea zilei de maine, dar rapeste bucuria zilei de azi. Zig Ziglar.

LiaV

  • Vizitator
Re: Pe retină sau prin lentilă?
« Răspuns #3 : Marţi, 26 Februarie 2013, 14:24 »
Si eu pozez mult. Si fiul meu la fel. O fi vreo gena?

Am stat si-am cugetat la ce ai scris, Wonderland. Ai dreptate pe de-o parte, dar si nu, pe de alta.
Anul trecut am fost la Viena, m-am plimbat cu trasura si am filmat totul, da capo al fine. O singura data m-am uitat la filme si nu stiu daca altcineva a avut rabdare sa se mai uite.
De asemenea, am facut multe poze, pe care ni le-am impartasit unul altuia (fiul meu cu mine) pe Facebook. Nu am idee daca fiica mea, care este in Italia, s-a uitat la macar o parte din ele.
Au fost 3 zile care nu au lasat nu stiu ce amprenta asupra mea. Deci nu ma voi uita nici eu prea curand la acele poze. Poate peste ani...

Apoi am fost singura in Florenta. Si singura mea grija acolo a fost sa nu ma prinda paznicii ca fotografiez. Am facut, ca si Gigi, sute sau poate chiar mii de fotografii.

Dar printre toate astea, am realizat ca ma rup de realitate, ca nu sunt acolo. Si am lasat aparatul jos si am privit in jur. Imi place sa privesc oamenii, sa simt atmosfera locului, energia. Sa ascult.
In Boboli m-am pus pe-o banca si am stat linistita. La fel am facut seara, in gradinile restaurantelor sau dimineata, in timp ce luam micul dejun.
Chiar daca mai faceam cate o fotografie, imediat apoi lasam aparatul jos si priveam in directia respectiva cu ochii liberi.

Dar cand am ajuns acasa, dupa ce-am vazut atatea, abia am reusit sa-mi mai amintesc care-cum-unde le-am facut, ca sa le aranjez frumos pe hard.
Si uitandu-ma peste ele, m-am reintors cu nostalgie la Florenta, m-am revazut din nou calcand podelele muzeului Uffizi, am simtit atmosfera din Piazza della Signoria si chiar pe Piotr cantand la chitara.

Memoria mea reuseste sa retina doar in mare pe unde-am umblat, insa fotografiile si filmele ma reintorc in timp, acolo. Iar pt mine asta e foarte important!
Am descoperit ca am facut prea putine poze de-a lungul calatoriei, cand m-am ratacit pe dealurile Toscanei sau cand am parcat intr-un loc in panta, fata-n fata cu o alta masina si cum de-abia am reusit apoi sa dau inapoi, fara s-o ating. Wow! M-au trecut toate apele!
Nu am pozat nici intalnirea cu un roman ce conducea un TIR si se oprise intr-o benzinarie de langa Florenta. Era atat de dezamagit ca are de stat 3 zile acolo si nu-si poate parasi camionul ca sa viziteze acest renumit oras. Si nici cei 2 romani care au venit la mine cu GPS-ul in mana, rugandu-ma sa-i ajut, ca sa se poata intoarce acasa la Tg Mures. Impreuna am descoperit ca isi cumparasera aparatul, dar fara card.

Regret ca nu pot imortaliza tot, felul in care, de ex, atunci cand m-am dat jos din masina la mii de km de casa, am fost intampinata de acel barbat cu TIR-ul, care-mi spunea:
- In sfarsit, cineva de-acasa!
Dupa 3 saptamani de Italia, da, era ceva sa-l intalnesc.

Ajunsa acasa, cu greu am reusit sa-mi refac din memorie toate pataniile, ca sa le povestesc prietenilor. Si simt un regret gandindu-ma ca in curand voi uita multe amanunte. STIU ca voi pastra doar fragmente din toate trairile de-acolo, pt ca vor veni altele si altele.
De aceea, daca mi s-ar da de ales, as prefera sa prind pe lentila mai intai, cat pot mai mult. Omul are capacitatea de a-si aminti, de a se transpune in alte locuri, de a retrai cu aproape aceeasi bucurie evenimentele trecute.

In concluzie... oriunde voi merge si anul acesta, imi voi lua aparatele cu mine  ;) Voi avea grija sa pastrez contactul cu realitatea. Altfel... chiar si imaginile devin inutile.

Va pup!  :smitten:



Caroline

  • Vizitator
Re: Pe retină sau prin lentilă?
« Răspuns #4 : Marţi, 26 Februarie 2013, 17:58 »
Din experienta proprie: ocazia in care "reusesc" sa fac cele mai putine poze este si aceea in care am "trait" atat de intens, incat aproape ca am uitat de aparatura...  ;)

Offline wonderland

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 4883
Re: Pe retină sau prin lentilă?
« Răspuns #5 : Miercuri, 27 Februarie 2013, 06:30 »
Experiențele sunt diverse. E și greu să aibă cineva dreptate în aspecte care țin de modul personal de a percepe un fapt sau altul. Și, evident, percepția personală creează singurul adevăr valabil pentru fiecare.

Caroline, cred că înțeleg ce spui. Când trăiești intens ești preocupat de trăire.

LiaV - nu pot să nu remarc talentul tău de povestitor. Ai declanșat în mintea mea imagini (fără nici o poză :) ) vii ale unor locuri prin care nu am fost niciodată. Și, ce e mai important - mi-ai transmis ceva din emoția ta.
Cred că cititorii forumului ar fi câștigați și încântați să găsească la Articole - ce știu eu la Ganduri așternute, la teme turistice - povești din călătoriile tale.  :whistle:)
Ingrijorarea nu alunga amaraciunea zilei de maine, dar rapeste bucuria zilei de azi. Zig Ziglar.

Offline wonderland

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 4883
Re: Pe retină sau prin lentilă?
« Răspuns #6 : Duminică, 02 Februarie 2014, 06:19 »
Mi-am amintiti de genul ăla de ”stat la poză”, cu zambetul de sarbatoare postat pe față, cu umerii drepți și burta suptă.
De sarbatori, cand e multa lume pe străzi, ori prin vacanțe, ai ocazia să observi genul ăsta de comportament. Poziții senzuale lângă pomi, pe pereți, pe plajă întins la întâlnirea valului cu malul...

M-am amuzat teribil când am văzut un grup de prieteni, fiecare respirând adânc și luând o postură menită să sugereze surpriza, zambetul fericit, energia. Genul ăla de poze care vor să redea o stare de bine, dinamică si excitată. Iar după  ce blitzul s-a stins, fiecare a revenit la loc comanda. Fără zambet, fără entuziasm...
Hmmm, atunci m-am amuzat, acum, când scriu mi se pare mai degrabă trist. Ca și cum am încerca să fabricăm o amintire.
Până la urmă, când vom privi acea fotografie, de fericire sau stare de bine mimată, ce ne vom aminti?

Ingrijorarea nu alunga amaraciunea zilei de maine, dar rapeste bucuria zilei de azi. Zig Ziglar.

Offline wonderland

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 4883
Re: Pe retină sau prin lentilă?
« Răspuns #7 : Marţi, 01 Decembrie 2015, 11:20 »
pare aproape ciudata distinsa doamna, nu? si totusi e atat de senina si incantata....
Ingrijorarea nu alunga amaraciunea zilei de maine, dar rapeste bucuria zilei de azi. Zig Ziglar.

Offline wonderland

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 4883
Re: Pe retina sau prin lentila?
« Răspuns #8 : Duminică, 16 Iulie 2017, 21:38 »
Nina mi-a amintit de postarea asta mai veche...
Recent, m-au fascinat 3 porumbite albe in zbor rotund peste apa albastra a unei piscine. Imi apar mereu in fata ochilor, in miscare, intr-un film clar care se deruleaza cu aceeasi intensitate ca si cum le-as privi din nou, zburand  sincron, una langa alta intr-un mic triunghi, coborand in volute planand, urcand din nou...
La fel se intampla si cu fulgerele care spargeau intunericul, venind din ce in ce mai aproape,  in a doua noapte in Cheile Nerei...

Sunt imagini pe care n-ai cum sa le prinzi in fotografie. Poate pentru ca n-ai aparatul, telefonul la indemana, poate pentru ca n-ai acest...reflex al fotografului, fie el amator pasionat ori profesionist la fel de pasionat.... Dar de cele mai multe ori, eu cred ca se intampla pentru ca ramai...cu gura cascata, absorbit de privelistea ce ti se deschide in fata si uiti ca pe lume exista aparate foto. In momentele de admiratie profunda, de fericire intensa, nu ne ramane decat sa fim recunoscatori pentru minunea de a vedea si capacitatea de a memora...

Ingrijorarea nu alunga amaraciunea zilei de maine, dar rapeste bucuria zilei de azi. Zig Ziglar.

Offline Matias Camelia

  • Jr. Member
  • **
  • Mesaje postate: 76
Re: Pe retin? sau prin lentil??
« Răspuns #9 : Sâmbătă, 22 Iulie 2017, 19:27 »
 Trag nadejde ca voi ajunge candva sa fotografiez norii, buturugile, plantele, fara sa trebuiasca sa lucrez si sa am diverse alte obligatii!

 Incerc sa privesc si sa simt cat mai mult, dar fac si fotografii pe unde ajung, si odata ajunsa acasa aleg din ele cateva care imi plac mai mult si doar pe acelea le pastrez.
 Am descoperit la mine o umbra de talent artistic, si incerc sa-l cultiv prin fotografie.

Offline wonderland

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 4883
Re: Pe retină sau prin lentilă?
« Răspuns #10 : Joi, 05 Aprilie 2018, 07:25 »
Am si eu orgolii. Din categoria: v-am zis eu!  :coolsmiley:

Pozele intamplatoare la absolut tot ce vedeti in fata s-ar putea sa influenteze modul in care va amintiti momentele respective, potrivit unui studiu publicat in revista Psychological Science. "Lentila reprezinta un val in fata ochilor care va impiedica sa realizati ca ceva este intr-adevar acolo", a explicat Diedra L.Clay, profesor de psihologie.

extras din articolul https://www.medlife.ro/5-obiceiuri-proaste-care-va-afecteaza-sanatatea-mintala.html
Ingrijorarea nu alunga amaraciunea zilei de maine, dar rapeste bucuria zilei de azi. Zig Ziglar.

Offline Louie

  • Sr. Member
  • ****
  • Mesaje postate: 362
Re: Pe retină sau prin lentilă?
« Răspuns #11 : Marţi, 02 Octombrie 2018, 22:36 »
Si eu am constatat de foarte mult timp acest lucru. Cu mana pe aparat sa prind instantanee inedite, m-am surprins facand fotografii in mod mecanic fara sa simt absolut nimic si fara nici o remarca in afara unei simple constatari de genul "Ce frumos! Repede o poza!". Apropo! Nu fac poze YOLA  :laugh:

Wonderland are perfecta dreptate cand spune ca fotografiatul non stop te tine detasat de locul si momentul respectiv. Am simtit asta.
 
Cand am in fata ochilor un peisaj deosebit, sau lumina se rasfrange intr-un anumit fel pe obiectele din jur, primul impuls este sa pun mana pe aparat, insa reusesc sa ma controlez si sa ma las in voia momentului, sa vad, sa admir, sa visez, si la urma poate sa fac o fotografie.
Se zice ca atunci cand esti trist, sau stresat, sa te gandesti la un loc deosebit in care ai fost, si pret de cateva minute sa stai cu ochii inchisi si sa te imaginezi in acel spatiu si timp. Eu ma gandesc la o frumoasa dimineata de primavara petrecuta la Cazanele Dunarii. Aerul rece, linistea perturbata doar de zgomotul valurilor si de ciripitul vesel al catorva pasari, razele soarelui care transformau in milioane de mici stelute stralucitoare luciul apei si zarile indepartate pe unde Dunarea si-a facut drum printre munti. Nu am nici o fotografie cu acest peisaj in acel moment. Asa cum mai spunea cineva aici, trairea a fost prea frumoasa si prea puternica pentru a mai fi nevoie de vreo poza. Si la drept vorbind nici nu era nevoie, amintirea va dainui mai puternic decat orice fotografie. O fotografie o uiti daca nu o ai tot timpul in fata ochilor, insa ce te-a impresionat si a ramas in memorie, este tot timpul cu tine. Nu-i asa?
„Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua in care te-ai nascut si ziua in care ai aflat de ce" - Mark Twain

Offline wonderland

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 4883
Re: Pe retină sau prin lentilă?
« Răspuns #12 : Miercuri, 03 Octombrie 2018, 07:47 »
Așa e, cel puțin în cazul nostru.  :kissing:
Eu am reușit să mă autoeduc așa de bine că, în ultima excursie, n-am facut decât 2-3 fotografii. E drept că mă bazam pe ceilalți pasionați, care poate n-au această percepție a detașării.
Ingrijorarea nu alunga amaraciunea zilei de maine, dar rapeste bucuria zilei de azi. Zig Ziglar.