Scrise de noi > Poeziile noastre

Încă...

(1/1)

admin:
Încă...          o poezie scrisa de wonderland

Cândva, trăiam
în respirația timpului
ca într-un început
fără sfârșit.

Încă nu e timpul, încă nu știu, încă nu pot....
îngâna în auzul meu
un glas liniștit
ce încă simte departe
intrarea în eternitate.

Apoi, respirația timpului
a devenit șuierată
într-o grabă a disperării
desprinse din goana
opririi în loc a neopritului.

Încă pot, încă știu, încă vreau, încă simt...
răsuna glasul celui prins
în încercarea prinderii din urmă
a neîntâmplării.

Dar, într-o zi, m-am întrebat în joacă -
Ce-ar fi să-l las pe ”înc㔠deoparte?
Îmi răsună în gând a tristețe,
Mă ține temătoare de moarte,
Îmi face bucuria trăită pe jumătate,
îmi acoperă speranța cu umbre întunecate.

Da, îl las pe ”înc㔠deoparte
Și  învăț
să trec
prin timpul nesfârșit
al fiecărei zile
ca într-un miracol
care măsoară
Tot ce pot, tot ce știu, tot ce vreau, tot ce simt.
Fără teamă, fără neliniști, fără așteptări.

noryx01:
Minunata poezie ! Multumesc, Wonderland  :flori:

wonderland:
Cu drag, noryx! Indiferent ce anume din gândul așternut în cuvinte a declanșat acest mulțumesc. :)

Navigare

[0] Indexul de Mesaje