cautam un alt topic ca sa scriu ceea ce vreau sa scriu acum... pentru ca eu cand vreau sa scriu, scriu (offf cata lipsa de originalitate!)
dar e bine si aici: singuri si optimisti! si din cate am putut sa observ, in general bate vant de optimism. si e frumos, e bine, e placut!
spune un proverb (atentie multa, nu spun eu!) ca e mai bine singur decat intr-o proasta tovarasie (hai ca-l pun in original, sa se vada ca nu este o inventie de-a mea, "mas vale solo que mal acompanado"), asa ca, nu e nici un rau in a fi singur... iar acest fapt nu impiedica optimismul absolut deloc.
e adevarat ca suntem mai multe femei singure; si nici asta nu este adevarul meu, este un fapt concret, pe care l-am constatat cu totii. am mai observat ca din cand s-au mai iscat mici neintelegeri si intre unele dintre noi, aici pe forum, dar abia perceptibile; si care au fost tratate cu foare mare delicatete si diplomatie, nimeni nu s-a suparat pe nimeni, nici nu a acuzat, nici nu s-a simtit lezat, nici nu a dat cu parul. concluzia mea nu este de acum, este mai demult si este o realitate, nu am inventat-o eu: femeile romance sunt deosebite, sunt femei extaordinare, bune mame, bune gospodine, sunt foarte flexibile, intelegatoare, intr-un cuvant, au foarte multe calitati. si atunci, mai ne miram de ce sunt multe femei romance singure? am eu asa o impresie - doamne fereste, nu emit nici un adevar universal nici de data asta, poate chiar ma insel, dar asa mi se pare mie: sunt singure pentru ca nu gasesc parteneri la inaltimea lor. si nu vreau sa intru in detalii aici, cred ca se intelege unde tintesc; in acelasi timp, rog barbatii care citesc aceste randuri sa nu se supere pe mine, doar stiti, persoanele de fata se exclud.