Nu stiu daca are vreo legatura cu energiile din M-tii Buzaului sau cu "vibratiile" zonei, dar la drumul de intoarcere catre casa am primit mai multe lectii de viata, si tind sa cred ca D-zeu e cel care a vrut sa-mi dea lectiile, si le-am invatat. Important este ca am ajuns cu bine acasa.
Asadar, am plecat ultimele din Bozioru (eu cu Ana Maria, fireste) dupa mici cumparaturi la mini market-ul din sat. Ajunse in Magura (localitatea traversata de DN Buzau - Brasov) am oprit la o casuta pentru cumparaturi de toamna, gen gutui, pere, mere, la niste preturi care mi se par derizorii, dar pentru locuitorii zonei e suficient un pret de 3 lei/kg de gutui/pere frumos mirositoare si extrem de gustoase.
Dupa micile cumparaturi, vroiam sa purcedem fericite catre Vulcanii Noroiosi, care erau la doar 6 km distanta de Magura (dupa spusele locuitorilor zonei), si apoi sa bem o cafea buuna la OMV si o masa calda in Buzau, dar bag cheile in contact, si ... pauza ... o lunga pauza de tacere. Ups, ce-i de facut? Dupa mai multe incercari nefericite, domnul simpatic de la care am cumparat fructele, s-a oferit sa ne dea o mana de ajutor, zicand ca se pricepe cat de cat la partea electrica , presupunand ca ar fi o problema cu bateria. Era pentru prima data in cei 7 ani de cand am masina, cand ma lasa in drum. Incearca omul sa vada daca se mai aprinde vreun bec de la baterie, si se aprindea. N-a incercat mai mult, desi era detinatorul unei Dacii mai vechi, pentru ca a recunoscut ca nu se pricepe, dar "stati sa-l chem pe un fin de-al meu, care are tot o Dacie Logan ca si d-voastra". Zis si facut. In 5 min apare finu'. Incearca si finu', care dupa un "consult" da "diagnosticul" ca bateria e de vina, dar zise el "sunati mai bine la Dacia Asistenta". Sun la Dacia Asistenta la Pitesti. Ma pune persoana de la capatul firului sa verific tot ce functioneaza de la baterie pe masina (becuri, radio, geamuri etc) si da acelasi diagnostic, dar pentru siguranta, daca tot aveti cine sa va ajute, incercati cu o alta baterie sa vedeti daca functioneaza, si daca da, atunci sigur bateria v-a lasat, ca si asa v-a tinut destul, zise operatorul de la capatul firului.
Si aici intervine prima mea lectie de viata. Eu, care pe plan profesional, avusesem de a face cu oamenii locului (adica buzoieni) anul trecut, si am cunoscut numai oameni rai, afurisiti, invidiosi, si as putea alege toate epitetele negative, am repetat de cateva ori la Colti, ca pana D-zeu nu-mi da vreo dovada ca exista si altfel de oameni prin zona Buzaului, eu nu cred ca exista. Si iata ca mi-a dat.
Nasul avea o baterie noua, si impreuna cu finul, imi desfac bateria de pe masina, curata "capetii" oxidati de timp, lucreaza acolo ca si cand ar fi masina lor, incearca sa vada daca porneste, si ... porneste. Deci, e clar, bateria e "dead" si trebuie inlocuita. Dupa spusele nasului ar fi o benzinarie la Berca (la cativa km distanta), care avea baterii, daca asta era o informatie veche, din timpuri demult uitate.
Revin cu telefonul la Dacia Asistenta, ii comunic rezultatul, si mi se spune ca voi fi contactata de colegii de la Buzau. Dupa 5 min primesc telefonul de la colegii din Buzau. Urmeaza o conversatie destul de lunga in care mi se da "n" explicatii inutile, cum ca magazia e inchisa, cum ca n-are de unde sa-mi aduca o bateria noua la ora asta ( ora 15) ca daca era pana in ora 13 - 14 poate ar mai fi putut, cum ca s-au facut restructurari si la ei, in benzinarii nu se mai gasesc baterii, si o gramada de alte explicatii nefolositoare pentru mine, care nu-mi rezolvau problema. Si stateam de ma intrebam : pentru ce Dzeu mai exista Asistenta 24/24 h daca nu ma ajuta cu nimic? Concluzia conversatiei telefonice: o sa trimita un coleg sa-mi dea curent, si daca pornesc cu masina, sa merg "ata" pana la Bucuresti, fara sa mai opresc motorul. Daca nu, va trebui transportata cu platforma.
Eu fiind singura masina de pe strada respectiva cu capota ridicata, dupa 45 min apare un Cielo argintiu cu numar de BZ, care vine direct la mine si ma intreaba daca am probleme cu bateria sau mai exact daca eu sunt aceea cu problema cu bateria. Raspund ca da, muta omul masina langa a mea, ia clestii, imi da curent de la bateria lui, o incarca putin, dupa care ... vreau sa-l intreb cat ma costa, cat sa-i dau ... omul refuza sa primeasca, imi si arunca clestii de incarcare in masina mea pe bancheta din spate si dispare. Eu multumita ca masina a pornit, ii multumesc "nasului" pentru tot ajutorul, vreu sa ma revansez si fata de el, si primesc un nou refuz. Cu promisiunea ca voi mai trece pe acolo, purcedem "ata" catre Bucuresti, si adio vizita la Vulcanii Noroiosi, adio cafea buna la OMV, adio masa calda la Buzau, singurul lucru pe care il vroiam era sa ajungem cu bine acasa.
Mergem vreo 10 km de la Magura spre Buzau si suna telefonul. Eh, de la acest telefon si pana in clipa de azi cand scriu, mi s-a adeverit ca am trait un fenomen inexplicabil. La telefon, asistenta Dacia din Buzau care-mi comunica ca s-a deplasat la fata locului un coleg cu platforma, iar eu am parasit locul faptei. Ii comunic persoanei evenimentul relatat anterior, cu completarea ca nu sunt organ de politie sa cer legitimatia cuiva sa vad cine e, de unde e, avea numar de BZ, a facut exact ce mi se spusese prin telefon de d-voastra, nu stiu cine e, nici macar nr de inmatriculare nu l-am retinut, dar important era ca mi-a rezolvat problema, eu sunt pe drum spre Bucuresti si multumesc. Nu fusese nicio clipa vorba sa trimita vreo platforma. Da, dar ei au o misiune neindeplinita, ca as avea de platit atat si atat, eu il intreb pentru ce, ca n-am beneficiat de niciun serviciu, si probabil va urma un sir de corespondenta si sicane inutile.
Lectia de viata 1: nasul si finul mi-au demonstrat ca exista "oameni" si in Buzau si pentru asta le multumesc, si cand voi mai trece prin Magura cu siguranta voi mai trece pe acolo, macar doar pentru a mai cumpara ceva, ca sa nu va mai zic ca "nasa" ni-a mai dat si o punga cu struguri aromati din gradina, asa, gratis.
Lectia de viata 2: baiatul care mi-a dat curent. Pentru mine e "Zanul bun", ca nu pot sa-i zic "zana". A aparut parca nechemat de nimeni, nu se cunostea cu nasul, pentru ca oamenii din sat se cunosc intre ei, si nicio clipa nu au dat dovada unor oameni care se cunosc, si a disparut exact asa cum a aparut, parca din necunoscut, dupa ce mi-a rezolvat problema, si mi-a mai facut cadou "clestii" lui.
Ca si o concluzie a scurtei mele intamplari : Dzeu mi-a demonstrat ca inca mai exista "oameni" si acolo unde eu credeam ca nu mai exista, iar intalnirea mea cu "zanul bun" nu stiu cum s-o explic - sa fi fost o minune/miracol? sa fi fost o fapta buna ca urmare a locurilor vizitate?
Nu stiu cum a aparut, de unde a aparut, dar pentru ca sunt o persoana credincioasa, nu pot sa gasesc alta explicatie decat aceea ca a fost "trimisul" lui Dzeu.
Acum cred cu tarie ca finalul fericit al intamplarii mele de ieri are legatura cu locurile acelea.
Despre impresiile locurilor vizitate, o sa revin in alta zi, pentru ca inca sunt impresionata de cele intamplate, si nu pot sa ma mai gandesc la altceva. Va pup pe toti.