Una dintre persoanele pe care le-am cunoscut la Govora si care m-a impresionat pentru entuziasmul sau extraordinar, a fost ghidul nostru de la Horezu, Stefan. Daca am avea astfel de oameni si macar cate unul in fiecare zona, turismul romanesc ar avea alta valoare. Din pacate insa, ca in orice domeniu, la noi initiativa si buna intentie este sufocata de incompetenta, lipsa de interes si prostie. Si poate chiar daca oameni ca Stefan exista peste tot, este foarte greu sa-i distingi. Sunt modesti, nu au stridenta lu' Coana Corina, nu se imbraca in nimfe, nu-si pun coifuri... Stau rezervati in coltul lor, asteptand cu nerabdare cate un grupulet de turisti carora sa le poata impartasi din bogatia cunostintelor lor si spera ca intr-o zi lucrurile se vor schimba si in turismul romanesc.
Din pacate o mare vina o avem si noi cei care intalnim acesti oameni. Ar trebui sa avem pline conturile de fb cu postari care-i descriu, care-i promoveaza intr-un fel, care-i fac cunoscuti. Ar trebui sa scriem in zonele publice ce fac ei...Ar trebui sa nu existe prieten care sa nu afle ca Stefani exista...Doar asa se poate afla de exemplu ca la Casa de Cultura din Horezu, exista o femeie care vine intr-o zi de sarbatoare sa deschida expozitia de ceramica, ca la Maldarasti exista de asemenea o astfel de persoana...Stefan si cele doua ghide au venit de acasa, pe intai ianuarie, fara ca cineva oficial sa le-o ceara. Au venit cu dragostea si dorinta de a ne arata ce stiu ei, ce au in pastrare. Sunt convins ca au niste salarii mai putin decat decente care dupa logica romaneasca ar trebui sa le demotiveze...Exista insa la multi oameni resorturi interioare, care fac ca aceasta tara sa mai functioneze normal...
Ati remarcat probabil ca Stefan mi-a dat o plasa plina de pliante si brosuri de prezentare a zonei, asa ca ajuns acasa am inceput sa le rasfoiesc. Stiam de Valcea ca este considerat cel mai complex si bogat judet din punct de vedere turistic, din Romania, dar nu mi-am dat seama ca este acolo o atat de mare aglomeratie de obiective. In vacanta din Adriatica Cristi imi povestise mai multe despre zona in care a copilarit, dar...
Ma uit in cataloagele astea si relizez ca potentialul de vizitare este imens acolo...Cu siguranta o sa ne intoarcem, intr-o actiune de vara, in care sa vizitam Cheile Bistritei, cele ale Oltetului, sa revedem culele, care by th way, mi-au placut si m-au impresionat foarte-foarte mult prin arhitectura lor cu totul deosebita. Si ce m-a mirat a fost ca planurile nu erau a unor arhitecti ci ale unor mesteri locali...
Pana atunci, in limita timpului am sa incerc sa scriu cat mai multe despre ce am vazut si ce o sa citesc, sper astfel sa ajut un pic, cat pot eu la promovarea zonei lui Stefan...