Obidos, cetatea cu aroma de lichior Cand eram copil ma fascinau machetele. Orice, casuta, cabana sau castel. Din plastic, din lemn sau bronz. Ma incanta sa le deschid obloanele, usitele si sa privesc inauntru. Mi se parea ca acolo se desfasoara o alta viata. Miniaturala, dar vie. Mereu ma asteptam sa zaresc printre stinghiile ferestrelor pe cineva inauntru. Cred ca totul venea dintr-o placere de a intra in intimitati, de a explora, de a stapani...Si era atat de usor sa cuprinzi tu, un urias, universul acela minuscul...
Pasind prin poarta cetatii, am avut o senzatie de copilarie. Mi se parea ca sunt in fata unei machete. Si incercam un sentiment contradictoriu, e adevarat, sau jucarie? Ma bucuram cu toata fiinta mea de om matur, de minunatia asta, de lumea fermecata in care tocmai intrasem. Nu stiam unde sa alerg mai repede, pe unde s-o iau. Mi-era frica parca sa nu fie doar un vis si labirintul de strazi inguste cu casute de poveste, sa dispara....Si sa ma trezesc in afara miniaturii.
Un loc de poveste! Si ce era mai potrivit unei astfel de jucarioare de turta dulce, decat o aroma? Si inca ce aroma! La fiecare colt ti se oferea Ginjinha, un gen de lichior de visine servit in paharele mici de ciocolata. Din doua sorbituri inghiteai minunata licoare, impreuna cu ciocolata....O adevarata desfatare sa cuprinzi cele doua arome...
Istoria locului este plina de intamplari cu mauri, regi si cavaleri. Cea mai frumoasa poveste este una care spune ca regele Dinis I a oferit cetatea ca dar de nunta sotiei sale Isabel.De aceea Obidos mai este numit si Orasul darului de nunta.
Am cutreierat stradutele cetatii, am urcat pe zidurile cetatii, m-am racorit sub artarii imensi si m-am bucurat de fiecare minut petrecut acolo. Nu stiu cate locuri din lume m-au incantat ca Obidos! Nu cred ca voi mai intalni in calatoriile mele unul la fel... care ma poate aduce, chiar si pentru cateva ore, inapoi in copilarie...
Batranica vindea la o taraba, in fata cetatii, niste paini mici umplute cu ciocolata. Hmmm, delicioase!
...in timp ce alta, broda in barbacanul cetatii...
Celebra licoare de Obidos, Ginjinha. Localnicii pronunta jinja.
O pisica torcea lenesa, intr-un loc in care armatele lui Napoleon sufereau una dintre primele infrangeri...
Mult artizanat pe strazile Obidos-ului.
Casele cetatii...
Ferestre...
Casute cu flori...
Stradute inguste...
Turnul de paza...
Heraldice din vremuri apuse...