Autor Subiect: Atitudine  (Citit de 119526 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline steliana

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 5133
Răspuns: Atitudine
« Răspuns #90 : Marți, 05 Octombrie 2010, 10:37 »
Mă bucur sincer pentru tine Lucia!
Aceasta este şi menirea noastră. Ca să accedem spre dimensiuni superioare facem ca totul să fie cu adevărat minunat, extraordinar, super.....
Când te gândeşti că ne trebuie atât de puţin pentru a vedea viaţa mai frumoasă!
nihil sine deo

Offline FIF

  • Jr. Member
  • **
  • Mesaje postate: 83
  • cine urca mai sus?
Răspuns: Atitudine
« Răspuns #91 : Miercuri, 13 Octombrie 2010, 06:57 »
@luciamanta: vai de capul nostru, mai ramane vreo sansa sa ramanem alaturi? oare insasi institutia casatoriei mai are priza in real? :D
scuze ca ma bag in discutia fetelor .... da' ....
institutia e ok. e chiar un pas de mare mandrie , de implinire sociala.
ce trebe reformat e conceptul de eternitate al acesteia. omul nu e construit monogam pe viata .... si in nici un caz omul modern, evoluat. chiar nu trebe sa transformam in tragedie ca la un moment dat ne alegem, constient, drumuri diferite!

pe_jumate

  • Vizitator
Răspuns: Atitudine
« Răspuns #92 : Joi, 04 Noiembrie 2010, 19:37 »
@fif: pai atunci ar trebui sa reformam si biserica, nu? :-*
cred ca si biblia ar trebui revizuita in conditiile date, hehe.. facem casatorie pe short-middle term.. hehe
(e o gluma, evident, ce am zis)  :)

Saturnianul

  • Vizitator
Răspuns: Atitudine
« Răspuns #93 : Joi, 04 Noiembrie 2010, 19:55 »
Consider ca institutia casatoriei ca si concept nu este deloc ok. Ar fi ok daca ar avea un statut formal, de pura implinire personala si atit. Asa cum este astazi, nu ma simt tocmai in largul meu ca am nevoie de binecuvintarea unei institutii pentru a-mi fi recunoscute si acceptate sentimentele fata de o persoana si, implicit, relatia cu ea. Se cheama conditionare. Ceva de genul "daca institutia X nu consfinteste ca doi oameni se iubesc inseamna ca ei nu se iubesc si relatia lor nu exista, indiferent de ceea ce simt ei". Ori asta nu mi se pare deloc in regula.

pe_jumate

  • Vizitator
Răspuns: Atitudine
« Răspuns #94 : Vineri, 05 Noiembrie 2010, 00:58 »
hmmm, @saturn, din punctul meu de vedere, casatoria ca si concept e ok.. problema e ca nu ne calificam poate prea multi pentru un astfel de act ..

casatoria are ceva sacru si ar trebui sa faca diferenta, prin ceremonialul impus de slujba bisericeasca propriu-zisa, intre un tip de relatie intre cei doi in care acestia nu-si asuma nici un fel de responsabilitate pe termen lung, nici unul fata de altul si nici macar in privinta cresterii copiilor si cea in care cei doi isi asuma "povara" trecerii impreuna de bune si rele pentru tot parcursul vietii .. stim cu totii acum ca drumul vietii e cotit si deseori greu.. si ca e usor sa zici "m-am plictisit, vreau altceva" si sa iti cauti norocul, lasand totul, inclusiv copiii in spate..

din punctul meu de vedere, lucrurile ar trebui lasate asa cum sunt in ceea ce priveste institutia casatoriei.. dar ar trebui ca doar cei care inteleg si isi asuma parcursul vietii impreuna cu celalalt, cu dificultatile lui cu tot, sa se si casatoreasca si sa aiba copii..

pentru toti ceilalti exista libertatea de spirit, uniunile sub clar de luna..  si institutia concubinajului

Magdalena_`

  • Vizitator
Răspuns: Atitudine
« Răspuns #95 : Vineri, 05 Noiembrie 2010, 17:43 »
despre ce vorbim? casatoria ca si concept, sau casatoria ca si institutie? ca si institutie, este zero, ca si concept, trebuie raportat la fiecare individ si aici are dreptate saturnianul cand spune sa privim langa noi ( si uite asa, nu mai trebuie sa reformam nici biserica ;D). apoi, nu stiu cum percepe fiecare institutia concubinajului, dar stiu sigur ca socialul ( acelasi in care suntem constransi sa ne ducem existenta ) priveste aspectul cu ochi critici.

Offline RASFATATA

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 14
Răspuns: Atitudine
« Răspuns #96 : Vineri, 05 Noiembrie 2010, 18:35 »
Atitudinea este o stare de spirit care ar trebui sa existe in fiecare dintre noi. De cele mai multe ori luam atitudine in problemele care nu ne privesc si deseori suntem apostrofati ca ne bagam ca musca in lapte, dar e bine.....trebuie sa luam atitudine, a fi nepasator ar insemna sa nu vezi, sa nu auzi, sa nu simti, sa fii un om mort...
Dar ce facem cu atitudinea fata de noi insine?
Ce facem atunci cand destinul se joaca cu noi si primim o palma cand ne e lumea mai draga si nu mai stim ce cale sa mai alegem, ce atitudine sa luam atunci?
Ce atitudine luam fata de cei care am crezut ca ne iubesc cel mai mult si ne-au dezamagit cumplit?
Uitrea, iertarea, furia,acceptarea, fuga,toate acestea sunt atitudini si oscilezi intre ele fara a sti care este atitudinea corecta fata de tine.
Ce atitudine luam cand nu mai avem orizonturi, cand simtim ca totul se prabuseste in jurul nostru si nu mai intrezarim nici o luminita la capatul tunelului?
Si totusi sa inchei intr-o nota optimista atitudinea de a ne inscrie in acest forum al oamenilor singuri s-ar putea sa fie o atitudine corecta pentru multi dintre noi.
Deci dragilor luati in continuare atitudine.

Saturnianul

  • Vizitator
Răspuns: Atitudine
« Răspuns #97 : Vineri, 05 Noiembrie 2010, 20:55 »
@Magdalena: Atentie, vorbesc de conceptul institutiei casatoriei, nu de conceptul casatoriei. Sunt doua lucruri diferite :)

@pe_jumate: De ce avem nevoie de o institutie, fie ea si biserica, care sa consfinteasca asumarea unor responsabilitati? Ar trebui sa fie treaba celor doi si atit. Si cita importanta crezi ca are consfintirea asumarii de responsabilitati facuta de biserica? Nici una, in cele mai multe cazuri. Citi au fost casatoriti de institutia bisercii si in secunda doi dupa incheierea ceremoniei, unul dintre ei, sau amindoi, si-a si uitat responsabilitatile? Uitat, intr-un fel spus, pentru ca nu si le-a(u) asumat niciodata in fapt. Nu au existat responsabilitatile. Si nici o ceremonie sau consfintire n-o faca sa se manifeste responsabilitatile acolo unde n-au existat niciodata. E ca si cum ai spune ca doi oameni care nu se iubesc si nu simt nimic unul pentru celalalt, ar incepe sa se iubeasca daca ar exista vreo institutie care sa consfinteasca asta. In materie de sentimente nimeni n-are nici o autoritate sa consfinteasca nimic, decit cei doi.

De ce doi oameni care se iubesc dar care nu s-au supus nici unei consfintiri a vreunei institutii sunt numiti "concubini", priviti... diferit, ca niste paria, si chiar tinta rautatilor. Stii de categoria cetatenilor paria din India care nu au drepturi fiindca nu fac parte dintr-o casta, ca si cum asta i-ar face mai putin oameni. Cam asa e si in cazul celor casatoriti si a celor numiti concubini. Ultimii sunt considerati un fel de paria, sub aspect moral si chiar legal, in ochii societatii. Daca nu esti in vreo casta, nu existi. Si asta nu mi se pare deloc in regula!

Sigur ce spun eu aici, inseamna schimbarea a milenii de conditionari sociale, nu se poate schimba peste noapte. Vorb-aia, ii e greu individului sa schimbe un obicei format in ani daca nu se intimpla ceva radical. Dar sa schimbi niste conditionari formate in milenii! :)

luciamanta

  • Vizitator
Răspuns: Atitudine
« Răspuns #98 : Vineri, 05 Noiembrie 2010, 21:56 »
Eu va spun una si buna: casatorie sau nu, concubinaj sau nu, omul de langa tine conteaza! In viata poti sa realizezi multe, sa te simti iubit si implinit atunci cand daca omul de langa tine te iubeste, te intelege, te completeaza, te sustine. Cand simti ca ai pentru cine trai si de ce trai, atunci stii ca ai gasit omul potrivit, omul cu care esti compatibil!

Magdalena_`

  • Vizitator
Răspuns: Atitudine
« Răspuns #99 : Vineri, 05 Noiembrie 2010, 23:19 »
Multumesc, M-am lamurit saturnianule.
Crezi ca in Romania, persoanele singure nu sunt marginalizate, nu sunt niste paria?
Si apoi, concubinajul, crezi ca este prea acceptat? Aici exista mici, mari diferente intre cum sunt tratati barbatii si cum sunt tratate femeile din astfel de relatii. Ideal ar fi ca si societatea sa se raporteze la sentimente. Din pacate aceasta judeca diferit lucrurile.

pe_jumate

  • Vizitator
Răspuns: Atitudine
« Răspuns #100 : Vineri, 05 Noiembrie 2010, 23:22 »
@magdalena: nu inteleg prea bine diferenta pe care o faci intre casatorie ca concept si casatorie ca institutie.. eu nu sunt in stare sa separ cele doua notiuni.. casatoria este o institutie, deloc neglijabila, ci dimpotriva, necesara atat pentru ordinea sociala pe care se vrea sa o instituie cat si generatoare de drepturi, indeosebi succesorale .. nu e doar dragostea aceea unica despre care vorbeste @saturn, e mult mai mult.. in fapt, e un contract pe termen lung intre cei doi, avand la baza acel punct de origine in care dragostea e cuvantul cheie dar si dezvoltarile ulterioare pornind din acel punct, in care, uneori, dragostea de la origini e complet uitata/tradata/compromisa..  

@saturn: in inima mea iti dau toata dreptatea pamantului si cred sincer ca modelul de dragoste binecuvantata  pe care il descrii tu e cel mai fenomenal lucru care se poate intampla cuiva intr-o viata de om.. in asemenea cazuri nu e necesara biserica, asa e .. e insa esential sa gasesti acel om (oama)-pereche, cu care sa mergi mana in mana pe tot parcursul plin de hartoape al vietii, neclintiti in inaintare si cristalini in sentimente pana la moarte..

in lumea noasta din pacate, unde faptul ca exist trebuie dovedit cu un CNP sau cu alte .. fel de fel de hartii, faptul ca stiu sa scriu si mai vad inca sa citesc trebuie "probat" cu fel de fel de documente cu stampila samd, lipsa unui asemenea "contract-certificat" face rau  .. nevinovatilor succesori..

pe_jumate

  • Vizitator
Răspuns: Atitudine
« Răspuns #101 : Vineri, 05 Noiembrie 2010, 23:28 »
vorba proverbului: "la placinte (iubire dezlantuita pe toate canalele) inainte, la razboi (copii, probleme de sanatate, esecuri in viata profesionala, etc) inapoi!" (traiasca ion creanga!)

Magdalena_`

  • Vizitator
Răspuns: Atitudine
« Răspuns #102 : Vineri, 05 Noiembrie 2010, 23:36 »
Casatoria ca si institutie, eu o inteleg prin prisma drepturilor si obligatiilor oranduite de societatea civila. Ca si concept, este acel liant care leaga doi oameni. Sunt foarte de acord cu ce spui vis` a vis` de originea acestui fapt. In ce priveste drepturile, trebuie sa te contrazic, spunandu-ti ca si urmasii rezultati din relatii de concubinaj pot participa cu aceleasi drepturi, ca si cei rezultati din casatorie la toate drepturile, inclusiv cele succesorale cu conditia sa fie recunoscuti.

Magdalena_`

  • Vizitator
Răspuns: Atitudine
« Răspuns #103 : Vineri, 05 Noiembrie 2010, 23:43 »
Nu vreau sa fiu inteleasa gresit, sunt pentru casatorie, pentru acel pentru tot restul vietii!

pe_jumate

  • Vizitator
Răspuns: Atitudine
« Răspuns #104 : Sâmbătă, 06 Noiembrie 2010, 00:05 »
@magdalena: stiu ca si copiii nelegitimi pot sa capete, dupa lupte acerbe cu nevestele legitime si copiii legitimi ceva din bunurile parintelui .. dar, cu cata zbatere si chin, nu?
din punctul meu de vedere, cei doi pot face absolut ce doresc cu vietile lor .. iar casatoria poate sa nu conteze deloc..
dar atunci cand sunt copii in ecuatie, decizia de 'a-ti cauta norocul ca mod destul de egoist de a cauta satisfactie in viata' si lasandu-i pe ei in spate, intrebatori si niciodata multumiti de explicatiile parintilor, nu e ceva ok...
ce incercasem eu sa spun in primul mesaj era ca..  casatoria ar trebui privita cu mai multa seriozitate de cei care aleg sa se casatoreasca.. ziceam ca cei care nu isi asuma si responsabilitatile uneori colosale ale vietii in doi pe termen nelimitat, poate ca ar fi bine sa nu se casatoreasca deloc.. dar casatoria ar trebui lasata sa existe asa cum e acum.. till death do us apart.. pentru cei care se califica :)