În anul 1990 lucram la Centrul Medical ORL de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională „Prof. Dr. D. Hociotă”. În clinică, se practicau zilnic, numeroase amigdalectomii (operaţii de amigdalite). Unul dintre copiii operaţi, un băieţel, în urma intervenţiei chirurgicale – amigdalectomie totală – a rămas fără glas. Părinţii copilului au fost alarmaţi de acest fapt şi s-au adresat domnului Prof. Dr. Traian Ataman –chirurg de excepţie-. Copilul nu a vorbit câteva zile şi era foarte speriat. Atunci, domnul Prof. Dr. Traian Ataman a închis copilul în cabinetul său, blocând uşa cu mobilierul existent în încăpere şi pe un ton ameninţător i-a spus băieţelului că nu va avea voie să părăsească clinica, dacă nu va vorbi şi nici nu va avea voie să-şi vadă părinţii. A aşteptat un timp şi i-a spus: „ Copile, dacă nu vorbeşti să ştii că te omor!” Surprinzător, dar copilul a strigat imediat: „Mamă, tată, ajutaţi-mă că domnul doctor vrea să mă omoare!” Deci, provocarea unui şoc au adus lucrurile la normal.
Pentru răbdarea lecturării acestei postari şi pentru tot ceea ce realizaţi, vă rog să primiţi gândurile mele pline de recunoştinţă şi dragoste.
