Astazi m-am trezit devreme, la ora 5.50.
Imi fac dus, ma pregatesc sufleteste pentru o noua zi. Ma gandesc ca tare ma mai iubeste Dumnezeu. Ma duc la spovedit, apoi ma impartasesc. Credinta adevarata, traita si simtita cu adevarat, te spala de pacate si te lasa mai curat si mai luminos. Vin acasa si multumesc din nou Bunului Dumnezeu pentru viata. Incerc sa ma achit de datoriile zilnice.
Acum scriu la calculator si nu stiu de ce nu ma pot opri din scris. Trebuie sa merg la Sf. Liturghie, la corul de ingeri unde ma simt atat de bine. In timpul slujbei o sa ma rog pentru toti ai mei, pentru familie, prieteni, cunostinte, dusmani.
La pranz voi plimba catelusele, dupa care voi merge la un supermarket pentru asigurarea aprovizionarii pentru inca o saptamana...
O sa imi pregatesc bagajul... Sa nu uit ochelarii de soare. Nu stiu cand au aparut ochelarii de soare. In ce an? In orice caz, atunci a fost un moment important de involutie a omenirii. S-a spus ca s-au inventat pentru protectie solara. Nu cred. Da, pentru protectie, dar nu de soare. Purtam ochelari ca sa ascundem ce gandim, ca să veedm, dar sa nu fim "cititi". Sunt buni ochelarii de soare. Sa nu îi uit. Poate voi simti nevoia sa umblu si eu camuflată.