Chestia cu gatitul este mult mai complexa decat apare. Poate sa fie si o corvoada, un chin zilnic, o sarcina, dar si o placere.
Multi barbati, chiar si eu spunem, "Imi place sa gatesc!". Mult mai rar auzi o femeie zicand lucraul acesta. De ce? Foarte simplu, pt ca in general femeile gatesc de rutina, zilnic si de multe ori neapreciat de ceilalti, iar barbatii o fac de hobby, in general cu asistenta, actiunea aparand mai mult ca un mic show. Eu de exemplu gatesc peste, gourme-uri, lucruri mai deosebite, la fel si amicii mei care si-au demonstrat calitatile de bucatari in fata mea. Nu o sa vezi, sau daca da, destul de rar barbati facand tocanita de exemplu.
Femeia are nevoie de confirmarea celor pt care gateste. Un "vai ce bun e!" sau "Hmmm ce delicios!" venit din partea lor, o ajuta foarte mult. Aprecierea duce munca in general spre zona de placere, pt ca satisfactia este ceea ce se asteapta intotdeauna. Placerea gatitului apare la femei si atunci cand o fac pentru cineva drag, in special pentru copii. Bucuria de a-i vedea mancand cu pofta, de a-i vedea la masa, transforma la fel efortul placere. Barbatii au si ei aceasta bucurie de a gati copiilor sau chiar mai simplu, de a pregati doar ceva ssimplu. Imi amintesc ca taica-meu, inainte de a pleca la servici, in fiecare dimineata, imi pregatea o farfurie intinsa cu cate ceva din ceea ce gasea in frigider sau camara. Peste o ora, cand ma trezeam, gaseam, cacao calda pe marginea sobei si faruria cu de toate pe masa. Si acum cand merg pe la ei, tata vrea sa pregateasca si sa serveasca aperitivul, iar mama mancarea calda.
Cel mkai rau este cand gatesti de rutina si fara sa auzi un cuvant bun, sau extrem sa ti se mai faca si observatii. Eu sunt omul care nu am facut NICIODATA observatii in ceea ce priveste calitatea mancarii, nici acasa si nici la restaurant. O singura data, imi amintesc ca la un restaurant chinezesc, u ospatar incerca sa ma convinga ca ceea ce a adus era rata cu bambus. Can vazusem portia de porc cu bambus pe masa, crezusem ca este comanda altcuiva si ii atrasesem atentia. Cand am vazut insa cat de convingator era ca aceea e rata nu e porc, mi-am permis sa glumesc pe seama orelor de zoologie la care bucatarul probabil lipsise. A fost singura data. Mi se pare un gest si un lucru foarte urat sa critici pe cineva de modul in care a gatit. Mai ales in casa. De afpt poate pentru mine nici nu conteaza foarte mult. Nu sunt un sclifosit si unul selectiv. Apreciez mancarea buna, sunt locuri pt care strabat orasul in diagonala pt a manca ceva ce se gateste deosebit, dar in principiu mananc orice. Nu am nici o problema. De fapt daca stau sa ma gandesc sclifoseala unora pe la restaurante vine de fapt din necunoastere, din dorinta de a epata, dintr-o rautate si o placere a dominatiei, nesatisfacuta in alta parte. Prin fata mea au trecut zeci de mii de oameni la masa, i-am vazut si urmarit pe cei conflictuali, pt ca acolo esre nevoie de atentie mai mare. Daca trec o privire prin restaurant pot sa le spun baietilor imediat care ar putea fi cei sclifositi. Ca profil, pot spune ca sunt persoane submedii si care nu calatoresc sau ies des. Observatiile le fac doar cu asistenta, ori ca este nevasta, barbat sau copii, sau intr-un grupulet. Atunci si doar atunci. N-am vazut niciodata pe cineva singur la masa sa faca observatii.
M-am cam dus departe, de la gatit....
