Klimt este un caz izolat si fericit al scolii vieneze din ultimele doua secole, cred si datorita influentei pe care a avut-o Van Goch asupra sa. Asta este o parere pur personala, s-ar putea sa fiu criticat aspru pentru aceasta, dar consider ca tehnica este Goch, iar lascivitatea si usorul erotism al femininului, motivul lui preferat sunt 100% Lautrec. Pictura vieneza a suferit de sindromul detaliilor anatomice, indiferent ca a fost vorba de ambalaj, de carcasa feminina sau de viscerele dinauntru ei. Am vazut o expozitie la Muzeul de Arta Moderna din Viena si am ramas recunosc un pic surprins de ce am vazut; lucrarile, picturi, fotografii, schite, decoratiuni apartineau perioadei 1960 - 1970, din timpul unui curent care promova imaginea hidoasa, socanta, eviscerata, cu disectii pe avortoni, accidente genetice. Cum s-a ajuns intr-o tara care a ridicat frumosul la rangul de necesitate, la asemenea extrem, nu stiu, dar cat sa fiu de libertin in gandire nu pot accepta o astfel de abordare in arta.