VENEZIA, dragostea mea mi-a implinit dorinta de-a ma intalni cu ea la implinirea celor 70 de ani de viata. 3 zile am sarbatorit, 3 zile de vis care m-au bucurat cat o viata. Am fost alaturi de oameni minunati, educati,eruditi,empatici, frumosi in adevaratul sens al cuvantului. Mai rar mi-a fost dat sa ma intalnesc si sa ma bucur de toti oamenii minunati pe care i-am intalnit in aceasta excursie.
VA MULTUMESC DIN TOT SUFLETUL SI SA RAMANETI TINERI SI FRUMOSI.
Cu totii stim ca Italia este patria pizzei si a pastelor,dar si a pestelui si a fructelor de mare aici la Venezia, ca mereu vom putea bea aici un Prosecco minunat,un expresso grozav si ca cei mai buni jucatori de fotbal din lume vor ajunge inevitabil, cel putin o data in viata, la o echipa italiana. Si daca italienii se mandresc nevoie mare cu toate aceste lucruri, si mai mult se mandresc cu istoria lor bogata si intens marcata de catolicism. Asa ca nu trebuie sa ne mire faptul ca in Italia vom gasi o parte dintre cele mai frumoase lacase de cult din lume.
Si incheierea primei zile dupa 2 avioane, nu putea fi decat la Trattoria lui don Giovanni, cu de toate si pentru toti ( cu exceptia a 3 colegii care nu au mai facut fata supliciului ). Trattoria este amplasata vis-a-vis de hotelul Abbazzia, cu vinul din partea casei si la sfarsit un lichior digestiv cu anason, ca sa ne dregem un pic,dupa cca 15 ore, era ora 23,30 .
A doua zi L’AQUA ALTA - apa inalta, asa a inceput excursia noastra cu sirena de dimineata, cu clopotele bisericii, cu podetele care se insirau pe strazi sau se strangeau din loc in loc, pana la urmatoarea inundatie. Ne-am intalnit cu ghida noastra dna Diaconu Argentina,care ne-a cucerit cu totul si am uitat de apa inalta. Ne-a aratat Venezia si chiar mai mult, incercand sa ocoleasca strazile inundate,iar cand dadeam de ele faceam cale intoarsa, in final pentru a ne arata totul ne-a cumparat saci negri in chip de cizme pentru cei carora le-a intrat apa in cizmele prea mici,asa ca unii dintre noi aratam ca in Star Trek. Am reusit sa ajungen in Pta San Marco pe podetul de lemn pentru ca apa depasea aici 1.00 m iar retragerea asteptata in cca 2 ore a inselat previziunile si a durat 5 ore in aceasta zi.
<< Pta San Marco este poarta de intrare in Europa >> spunea Napoleon care incerca sa cucereasca cetatea Veneziei.
Bazilica San Marco / Chieza D’Oro ( Biserica de aur ) cel mai cunoscut exemplu de arhitectura bizantina construita in jurul anului 1000, sub forma actuala pe la 1600, devenind catedrala orasului Venezia in anul 1807. Deasupra usii centrale se afla tabloul cu Judecata de Apoi poleita in aur iar in partile laterale cate 2 arcade cu stalpi decorati cu marmura policroma, in partea de sus sunt cei patru sfintii razboinici ai lui San Marco care vegheaza orasul, iar deasupra ferestrei centrale se afla leul inaripat care este simbolul bisericii si cei 4 caii romani care strajuiesc intrarea.
Foarte important am reusit datorita ghidei sa intram in in timpul celor 2 ore cand luminile sunt aprinse in interior si am vazut pe tavan desenele cu dacii nostrii.
Palatul Dogilor un palat în stil gotic venețian reședința Dogei de la Veneția, autoritatea supremă a fostei Republici Venețiene,simbolul puterii politice si juridice. A fost fondată în 1340 și extins și modificat în secolele următoare.
A fost o zi plina,cu multa informatie,multa istorie si cultura, cu apa si km in plus.
Dar nu s-a terminat, catva prieteni ,,aventurosi si plini de energie,,, am reusit sa prindem vaporetto nr 2 spre Chiesa San Vidal, unde Interpretii Venezieni ne-au oferit un concert de exceptie: Antonio Vivaldi cu cele 4 anotimpuri, Francesco Geminiani si Pablo de Sarasate cu Zingaresca (compozitorul preferat al lui Ion Voicu senior). Concertul a fost minunat si cred ca sunt si in asentimentul prietenilor, intr-o biserica maiestoasa, unde fiecare sunet reverbera de la instrument la inima si inapoi, intr-o noapte de iarna linistita si plina de mister. Nu va povestim intoarcerea la hotel si pentru ca nu aveam informatiile despre mersul mijloacelor de transport, pardon vaporetto, am luat Venezia la picior de la un capat la altul al Canal Grande cca 5 km, nu este mult, dar cand pui GPS inventia asta te pune sa traversezi apa pe deasupra
?,asa ca tarziu in noapte am ajuns si noi la hotel .
A treia zi de dimineata Venezia ne-a intampinat cu soare, a uitat sa ne mai ploua, si ne-am bucurat din plin de vizita cu un vaporas privat la cele 3 insule dar si cele mai vestite : Murrano, cu fabrica de sticla, Burano care este cunoscuta și pentru casele sale mici, vopsite puternic, culorile caselor urmează un sistem specific, originar din epoca de aur a dezvoltării sale,iar dacă cineva dorește să-și vopsească casa, trebuie să trimită o solicitare guvernului, care va răspunde notificând anumite culori permise pentru lotul respectiv. Alte atracții includ Biserica San Martino , cu un campanil aplecat și un tablou de Giambattista Tiepolo., Insula Torcello era un mare port comercial unde deseori veneau nave din Orient, incarcate cu matasuri si mirodenii , sau plecau de aici incarcate cu peste sau sare. Perioada care a tinut o vreme, cam pana in secolul al XII lea, pana cand a venit decaderea,iar acum este un centru renumit al dantelei de venezia. Printre personalitatile care au trecut prin Torcello se afla si Ernest Hemingway..
Regiunea Veneto cuprinde cca 118 insulite, printre care: insula sf Gheorghe care se vede din Piata San Marco, insula Lido cu zona de plaja,aeroport si zona de Vipuri, insula cimitir unde este inmormantat si compozitorul de origine rusa Igor Stravinski, insula armenilor care imediat dupa inundatii a fost vizitata pentru a fi ajutata de prim ministrul Armeniei. Venezia avea in vremurile de glorie cca 250.000 de locuitori, iar azi cei 50.000 de venezieni se incapataneaza sa traiasca pe aceste insule, care inseamna viata pentru ei. Printre ei am fost si noi pentru cateva zile,printre cei 3.000 de vizitatori zilnic si cca 3 mil. anual. Este mult,este putin, se simte, este greu, istoria va consemna. Ne-am bucurat din plin de o vreme minunata de locuri frumoase si stranii pentru noi locuitorii uscatului si nu in ultimul rand de ghidul nostru Diaconu Argentina,care a reusit cu mult profesionalism, multa intelegere si cu empatie sa ne arate locuri si lucruri interesante.La un moment dat m-am simtit obosita, dar am avut atatea doctorite in grup ,ca nu mi-am mai facut griji. Seara am terminat-o, cum altfel,decat la tratoria lui Don Giovani, de data asta intregul grup, unde ne-am distrat,am glumit,iar cand politica tindea sa acapareze dialogul, dna Daniela Dimitrescu din partea Singles Camp,un fin psiholog a schimbat cursul discutiei si ne-a povestit despre istoria familiei regale romanesti, cu mult profesionalim si multa dragoste despre o perioada mai putin cunoscuta din istoria noastra..
A patra zi ghidul nostru a facut prezenta la 8.30 si am plecat intr-o zona a Veneziei mai putin cunoscuta de turisti.. Am vazut Teatro la Fenice, care a renascut din cenusa de multe ori, ultima data dupa incendiul din 1996, casa lui Marco Polo, casa unde a locuit Nicolae Iorga, intemeietorul centrului cultural de la Venezia,Palatul Contadinni,magazinul chinezesc similar Harod’s din Londra,de pe terasa caruia am putut vedea o panorama a Veneziei intr-o zi frumoasa si calda de iarna, cu podul Rialto in prim plan si Canal Grande..
La orice vizita in Venezia este idilic si iconic sa faci si o plimbare cu gondola si am reusit. Ne-am despartit de ghida noastra minunata Diaconu Argentina cu multe multumiri,cu multe ganduri de ramas bun si cu dorinta de a o reintalni cat mai curand. Seara s-a terminat la Trattoria lui Mario / Muhamad, iordanian de origine,care impreuna cu familia a trecut si prin Romania. Ne-a tratat cu tot ce avea mai bun, printre altele cu Prosecco si prosciutto crudo si pentru ultima seara gandurile noastre au fost impreuna.
A fost minunat in primul rand prin calitatea oamenilor, cu o locuitoare a Veneziei ( din Mestre ) Argentina Diaconu o fina cunoscatoare a istoriei si culturii veneziene si nu in ultimul rand Daniela Dimitrescu care a fost sufletul grupului.
Va multumesc tuturor, iar amintirile acestor zile le voi pastra in inima.