Autor Subiect: La stana, pe Colinele Transilvaniei 25 - 27 septembrie 2020  (Citit de 11414 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13224
Re: La stana, pe Colinele Transilvaniei 25 - 27 septembrie 2020
« Răspuns #30 : Marți, 22 Septembrie 2020, 09:02 »
Unul dintre locurile prin care o sa treceti este Conacul Apafi. Probabil ca nu va este cunoscut acest loc si nici numele sau, luat de la princepele Mihaly Apafi. Va spun in avanpremiera cateva lucruri.

Povestea sa incepe odata cu improprietarirea de catre regele Ungariei, a unei familii de nobili maghiari. Asta se intampla prin sec XII, in 1305 existand atestata asezarea si proprietarul sau, familia Apafi. Acesta avea in proprietate intreg satul Malancrav, ba chiar si cateva terenuri din jur. Era nu doar o familie nobiliara ci si una princiara.

Cunoscut este Mihai Apafi al II-lea (1676 -1713), care inca de copil, in1681, desi tatal sau traia, a fost ales de către Dietă ca asociat la domnie și succesor al tatălui său în funcția de principe. Tatal sau moare cand el avea 13 ani, dar sultanul Suleiman al II-lea, care deși recunoscuse initial acordul din 1681, a numit pe altcineva în funcția de principe al Transilvaniei.

Timp de 2 ani principatul este condus de Imre Thököly, principele numit de sultan. Mihai al II-lea Apafi se refugiaza in Austria, dar se reintoarce ajutat de o armata imperiala si il alunga pe cel numit de Poarta. La varsta majoratului acesta cedeaza titlul de principe al Transilvaniei împăratului Leopold I, dupa care paraseste Transilvania si traieste urmatorii 14 ani la Viena, acolo unde si moare. Corpul sau este adus in tara si inhumat la biserica fortificată din Mălâncrav, cea aflata la doi pasi de conacul in care s-a nascut. 

Revenind la constructie: in sec XV guvernatorul Apafi, impreuna cu sotia sa Clara, construieste pe un deal, cu o vedere superba asupra satului, un conac, care evident ca nu mai seamana cu ceea ce vedeti astazi. Ce este insa important si ce a fost determinant in reconstructia facuta de actualul proprietar, Eminescu Trust, dupa anul 2000, este ca oamenii aceia au fost extrem de meticulosi, pastrand documentele si planurile legate de constructie, decoratiuni etc. Asa s-au putut reface multe detalii.

In sec XVIII, familia Apafi nu mai are mostenitori si vinde catre alta familie nobiliara transilvaneana, foarte cunoscuta, Bethlen. De-a lungul secolelor, conacul și-a schimbat forma și a fost refăcut de mai multe ori, ultima oara in 1830 pe timpul proprietarul de atunci, Graf Haller. În 1920 conacul a fost dat în proprietatea comunității săsești, transformat în cămin cultural, apoi confiscat de comuniști în 1949. Mihai Eminescu Trust a preluat conacul Apafi în anul 2000 și după 5 ani de restaurare a fost inaugurat sub forma de acum, restaurarea fiind premiată cu premiul ”Europa nostra”. Conacul Apafi este acum o casă de oaspeți deosebită, cu 5 camere spațioase, balcon, bibliotecă, un living mare, gradină refacută cu o fântănă arteziană care te poartă în alte timpuri.

Din pacate, in ultima perioada gradina a fost lasata mai de izbeliste, gardul viu din buxus, pe care il admiram cu ani in urma, a suferit mult in urma unei molime ce a afectat peste tot aceasta planta, a devenit o ruina, uscat si neintretinut. Nici fantana nu mai functioneaza, nu mai este curatata.

Ce a reinviat insa acest loc a fost pelicula lui Cristi Puiu, Malmkrog (numele satului Malancrav in limba germana), care a fost turnata in conacul Apafi. Asa a ajuns iar in lumina reflectoarelor si lumea a reinceput sa-l caute. O sa ajungem si noi acolo, dupa ce vizitam Biserica Fortificata (construita de asemenea de familia Apafi), dar evident ca nu-l putem vedea pe dinauntru. Eu am avut ocazia odata, am reusit s-o conving pe doamna ce administra atunci locatia, sa ma lase sa intru. Era cazata o familie de lorzi din Marea Britanie si tin minte ca primul lucru care l-am observat nu a fost interiorul simplu, dar elegant, amenjata in nota aristocratica a vremurilor cand a fost construit, ci simplitatea hainelor si a incaltarilor nobiliare britanice. Inca o dovada pentru mine ca nu haina face pe om...





















Offline krondia

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1481
  • Diana Lupu - Echipa Singles Camp & Travel
Re: La stana, pe Colinele Transilvaniei 25 - 27 septembrie 2020
« Răspuns #31 : Marți, 22 Septembrie 2020, 10:03 »





Spuneam la un moment dat de livada de la Mălâncrav, renumită mai mult în străinătate. Și, pentru că are o istorie interesantă, mai adaug câte ceva.
 Livada a fost înființată în 1965, dar lucrările de amenajare au mai durat vreo zece ani. Din 1975, a fost dată complet în exploatare și, vreme de două decenii, a oferit țării mere din belșug. Un fel de a spune, merele au fost mai mult pentru export.
Din 1995, lucrurile au început să se schimbe și livada, altădată înfloritoare,  se degrada cu fiecare anotimp.

În 2003, norocul i-a surâs din nou. Salvarea ei a venit de la o fundație din Londra, înființată în 1987, numită Mihai Eminescu Trust, MET. Inițial, scopul MET a fost de a face legătura dintre intelectuali români cu cei din țările vestice. În aprilie 1989, fundația a primit sprijinul prințului Charles care a ținut un discurs despre pericolul ce plana peste satele românești. După 1990, MET s-a implicat în dezvoltarea comunităților și în protejarea patrimoniului istoric din Transilvania.

În 2003, fundatia a cumpărat livada și conacul din secolul al XVII-lea, atunci o ruină, din apropierea livezii.
Scopul a fost de a se preveni distrugerea livezii, un patrimoniu natural, și de a conserva peisajul.
Livada se întinde pe o suprafață de peste 108 hectare. Dacă se adaugă și drumurile de acces, mai sunt alte trei hectare. E dispusă pe lungimea satului, are trei kilometri de la un capăt la altul.
Cea mai mare suprafață este cu meri, dar sunt și pruni. La început, a fost făcută și o plantație de nuci, pe creasta livezii, adică zona cea mai înaltă, însă nu a rezistat.

În livada de azi sunt tot pomii de acum o jumătate de veac, lucru ce o face cu totul deosebită (deși puțin rodnică), în vremuri în care cantitatea e totul. În mod normal, în funcție de soiuri, orice livadă trebuie reînnoită după o anumită perioadă de timp. Aceasta ar fi trebuit înlocuită cam din 2011. Aici însă se găsesc soiuri vechi de meri ce nu mai sunt de mult timp prin alte livezi. Cum ar fi parmenul auriu. Este un măr galben cu puncte roșii, aromat, foarte aromat, pe care sașii îl foloseau la prăjitura lor cu mere.

În cele mai multe livezi de azi, chiar și în cele înființate în vremea comunistă, care nu au fost distruse și mai există, aceste soiuri au fost în mare parte înlocuite cu altele mult mai productive. Tocmai de aceea, livada de la Mălâncrav are valoarea ei și e considerată patrimoniu natural. Pe lângă asta, în livadă sunt numeroase plante – peste 215 specii de plante – și o faună bogată. Pe panoul de prezentare de la intrare scrie că sunt mai mult de o sută de specii de păsări, zece de amfibieni, șase de reptile, 30 de mamifere și 70 de fluturi.

„Nu se mai folosesc aceste soiuri vechi pentru că livezile nou-înființate trebuie să fie intensive, cu densitate mare de pomi. Distanța dintre pomi la o livadă intensivă este cam de 2 metri pe 3 metri, chiar un metru jumătate la 3 metri distanță pe interval. Cei care sunt aici s-ar sufoca dacă ar fi atât de apropiați unul de altul, pentru că sunt pomi ce ating 4 – 5 metri înălțime, au coroană mare, prin urmare ocupă spațiu mult în teren. Aceste soiuri intră pe rod târziu, însă au o durată de viață mare. În schimb, cantitatea de fructe nu poate concura cu o livadă intensivă care face de la 30 de tone de mere la hectar, spre 60 de tone. O livadă în sistemul ăsta, chiar dacă ar fi pomi tineri, ar produce undeva la 25 de tone de hectar”, explică administratorul livezii.

Aproape toate livezile din timpul comunismului au fost abandonate, pentru că au devenit ineficiente economic. La Mălâncrav, lucrurile sunt diferite: livada este ecologică, peisajul e conservat, în plus mai este și conacul Apafi transformat în casă de oaspeți.
Totuși, când a achiziționat livada, fundația și-a propus să păstreze soiurile vechi, tradiționale. În plus, terenul pe care e amplasată livada nu permite în întregime înființarea unei livezi intensive, ceea ce înseamnă pom în pom și stropiri tot atât de intensive.

Pe lângă dezavantajele lor, soiurile vechi au și avantaje, și anume, o rezistență mai mare la boli și dăunători, prin urmare nu au nevoie de tratamente multe, și sunt adaptate mai bine climei din România.
Livada de la Mălâncrav are certificat ecologic, ceea ce înseamnă că nu pot fi folosite la stropiri orice substanțe chimice. Se folosesc doar produse pentru plantații ecologice ale firmelor care au și ele certificat ecologic. Sunt însă mai mult „întăritori ai pomilor”, pe bază de plante naturale, sau repelenți (substanță care, prin mirosurile ei, îndepărtează dăunătorii), nu insecticide. Cât despre fertilizanți chimici, spunea administratorul, nici nu poate fi vorba. Solul este fertilizat doar cu gunoi de grajd, de la gospodăriile sătenilor.
Tocmai de aceea, merele de aici nu sunt prea arătoase și nici nu atrag privirile, fiindcă mai au pete, poate și câte un vierme. Au însă două calități pe care merele cele prezentabile și ispititoare nu le au. Gust și aromă. Cum am învățat încă din copilărie din vorbele celor mari, mărul în care mai e cuibărit un viermișor, acela e cel bun, natural.

Cum merele de la Mălâncrav nu au mai putut concura în frumusețe cu cele stropite intensiv și fără dimensiunile potrivite, prin urmare nu stârneau interesul lumii –, pentru a le valorifica s-a făcut o făbricuță unde se produce suc de mere.
Sucurile, făcute din mere recoltate cu mâna, nu contin zahar pentru că sunt suficient de aromate, însă gustul poate fi diferit în funcție de soiul de măr din care s-a făcut.

Soiurile de meri care mai există și la livada din Mălâncrav sunt pe cale de dispariție, deoarece puțini mai știu cum să le altoiască, taie, îngrijească. Pentru a fi conservate, a fost înființată acolo și o pepinieră pe o suprafață de 5000 de metri pătrați, unde sunt păstrate soiurile tradiționale din zona Transilvaniei. Acestea au fost stabilite în urma unui proiect făcut în colaborare cu un partener din Elveția. S-a mers din casă în casă prin sate din Sibiu, Mureş, Braşov şi Harghita, și au fost întrebați oamenii ce pomi fructiferi au sau au avut în livezile lor – nu doar meri. La final, au fost inventariate peste 55 de soiuri de mere.

Fabrica functioneaza doar in perioada in care se culeg merele, noi nimerim numai bine.
Am vorbit să trecem si pe aici, sa cumpăram suc de mere – o sticlă de un litru costa in jur de 8.5 lei, cam cât costă o cutie de suc din supermarket. Noi cumpărăm mereu toamna suc de aici, este total diferit de ce se găsește pe piață.

Urmează să primiti un email pana cel tarziu maine dimineata cu mai multe detalii despre excursie.
Revin cu precizarea ca excursia optionala de sambata la Malancrav si stâna de la Floresti o veti achita vineri dupa ce ajungem la cazare, inscrierea o veti face prin email.


Valentin_BV

  • Vizitator
Re: La stana, pe Colinele Transilvaniei 25 - 27 septembrie 2020
« Răspuns #32 : Marți, 22 Septembrie 2020, 17:25 »
"inscrierea o veti face prin email."  ... care este ?

Valentin_BV

  • Vizitator
Re: La stana, pe Colinele Transilvaniei 25 - 27 septembrie 2020
« Răspuns #33 : Marți, 22 Septembrie 2020, 17:27 »
Mariana iti multumesc pentru amabilitate !   :) :) :)

Offline krondia

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1481
  • Diana Lupu - Echipa Singles Camp & Travel
Re: La stana, pe Colinele Transilvaniei 25 - 27 septembrie 2020
« Răspuns #34 : Marți, 22 Septembrie 2020, 19:11 »
"inscrierea o veti face prin email."  ... care este ?

Veti raspunde la emailul pe care spuneam ca vi-l trimit.
Am constatat ca nu toata lumea citeste forumul.

Offline krondia

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1481
  • Diana Lupu - Echipa Singles Camp & Travel
Re: La stana, pe Colinele Transilvaniei 25 - 27 septembrie 2020
« Răspuns #35 : Miercuri, 23 Septembrie 2020, 20:09 »
Am trimis de dimineata un email si am primit cea mai mare parte din optiuni. Pana acum toata lumea a optat pentru excursia optionala de sambata, ar fi si pacat sa ratam ocazia de a vedea pitorescul sat Mălâncrav și, mai ales, sa nu ajungem la stâna din Floresti unde sunt niste oameni tare faini.

Acum insa am sa va spun cate ceva despre obiectivul din ultima zi.
Castelul Bethlen din satul Criș, construit in secolul al XIV-lea, este  unul din cele mai frumoase castele in stil renascentist din Transilvania.
Ține de comuna Daneș, iar in trecut a fost un sat cu statut mai neobisnuit in comparatie cu celelate sate sasesti din zona. Satul Criș, ascuns in capatul unei vai impadurite, asemenea satului vecin , Mălâncrav (ce apartinea de familia Appafy) , nu a fost un sat liber. El apartinea familiei nobiliare Bethlen, aripii Criș, dupa numele proprietatii (caci erau mai multe aripi ale familiei). Intre satele sasesti libere din imprejurimi, satul Criș era o enclava nobiliara, cu populatie mixta saseasca, ungureasca si romaneasca.

In trecut, aproape nu exista carte monografica despre Ardeal in care sa nu apara o imagine a acestui faimos castel. In secolul XX se tiparesc si carti postale dupa acest monument.

Ca orice castel din Evul Mediu si Bethlen are o legenda. Se spune ca o contesa nu l-ar fi iubit pe sotul sau. Din dragoste neimplinita ar fi innebunit si de atunci bantuie pe holurile castelului.

In 1947, Castelul de la Cris a fost preluat de stat si a fost folosit un timp ca tabara de pionieri, apoi a devenit depozit de legume si cereale al IAS-ului din sat. O data cu mutarea IAS-ului in Castel, constructia a fost practic devastata, iar obiectele de o valoare inestimabila adapostite aici si-au pierdut urma.

Cea mai veche parte e donjonul cilindric cu cinci niveluri, de origine medievală. Pe faţada sa, la registrul superior, se află o friză decorativă constând dintr-un şir de basoreliefuri colorate ale unor războinici. Nivelul al cincilea slujea ca punct de observaţie, cu cele opt ferestre arcuite. În peretele gros al turnului a fost săpată scara în spirală, ce făcea legătura dintre etaje. În secolele XVI-XVII donjonul a fost înzestrat cu ancadramente de uşi şi ferestre în stil renascentist.

 În iunie 2007, ansamblul a fost retrocedat familiei Bethlen, care doreşte restaurarea şi introducerea castelului în circuitul turistic. Lucrările de renovare au loc și în prezent dar castelul poate fi vizitat in schimbul unei donatii de 10 lei. Castelul este frumos si merită vazut chiar daca in interior nu este amenajat. Uneori mai poate fi inchis dar zilele acestea am inteles ca se poate vizita. Drumul pana acolo este frumos, merita mers chiar si numai pentru peisaj.

Uitați si un clip video filmat cu drona in vara acestui an


Să ne întâlnim cu bine, aveți grijă la drum!
Ne vedem vineri la 15:45 în fața hotelului Sighișoara.








Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13224
Re: La stana, pe Colinele Transilvaniei 25 - 27 septembrie 2020
« Răspuns #36 : Joi, 24 Septembrie 2020, 06:57 »
Drum bun pana la destinatie, sa ajungeti cu bine, sa aveti vreme buna, sa va bucurati de cateva zile de relaxare, de schimbare de peisaj, de socializare!
Ne vedem peste 2 zile, asa cum spuneam o sa ajunge si eu la Stana de pe Coline.  :thumbup:

Offline adda

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1326
Re: La stana, pe Colinele Transilvaniei 25 - 27 septembrie 2020
« Răspuns #37 : Joi, 24 Septembrie 2020, 12:20 »
Multumim Diana si Gigi pentru informațiile detaliate, despre obiective si povesti despre imprejurimi.
 Desi nu sunt străină de această zonă, se pare ca mereu mai sunt locuri de descoperit chiar si aproape de casa, iar atunci cand ai un ghid este si mai interesant.

Drum bun tuturor!

Sa ne vedem cu bine si vremea sa tina cu noi asa cum a tinut de fiecare dată.

Offline krondia

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1481
  • Diana Lupu - Echipa Singles Camp & Travel
Re: La stana, pe Colinele Transilvaniei 25 - 27 septembrie 2020
« Răspuns #38 : Sâmbătă, 26 Septembrie 2020, 01:41 »
 Salutări de la Sighișoara!
La fel de frumoasă cetatea, doar că mai tăcută decât altadata, nu mai e forfota grupurilor mari de turisti.

La han, super atmosfera, un grup vesel, dornic de distractie.
Companie ne-au tinut doi pisici, magarusul Gogu si, chiar si noaptea tarziu auzeam o vacuta păscând in apropiere.
Și luna stralucind printre brazi... O atmosfera de poveste. Fain tare aici!


























Offline krondia

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1481
  • Diana Lupu - Echipa Singles Camp & Travel
Re: La stana, pe Colinele Transilvaniei 25 - 27 septembrie 2020
« Răspuns #39 : Duminică, 27 Septembrie 2020, 08:13 »
Inca o zi faina pe Coline, intai cu o plimbare prin Mălâncrav dupa ce am aflat povestea bisericii fortificate, a conacului Apafy si a livezii cu meri.
Si am ajuns apoi si la stana, momentul cel mai asteptat. Ne-am bucurat sa ne intalnim cu Gigi si Samiza, fara de care nimic din toate minunatiile de care ne bucuram de mai bine de zece ani nu ar fi posibil.

Dupa aperitivul copios am luat-o incet la deal spre padurea cu stejari. Frumoase locuri, acolo sus pe platou am avut senzatia ca sunt sus pe munte. Grozav mi-a placut. Iar balmosul de la stana si tocanita la ceaun, delicioase, ca sa nu mai pomenesc de prajitura cu urda.. Foarte de treaba oamenii de aici, primitori, calzi. Musai sa mai revenim, cu si mai mult timp.

Ziua s-a incheiat  in aceeasi nota vesela, am profitat ca suntem singuri pe aici... Acum sunt ultimele monente ale excursiei, totul a trecut mult prea repede.. Dar poate ne mai revedem la Hanul din Pădure si cu alte ocazii, face tanti Lili niste ciorbe nemaipomenite, am regasit aici gustul copilariei.


















Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13224
Re: La stana, pe Colinele Transilvaniei 25 - 27 septembrie 2020
« Răspuns #40 : Duminică, 27 Septembrie 2020, 19:06 »
Scriam astazi pe facebook, povestind in imagini minunata zi pe care am avut-o ieri impreuna cu voi: "Pe-un picior de rai/Pe-o gura de rai". Absolut fantastic locul acela, superbi si oamenii care-i dau viata, este un adevarat sanctuar de energie si bucurie. Nu as mai fi plecat de acolo, cum nu as mai fi plecat nici de la Hanul din Padure...Ati fost un grup exceptional si m-as fi simtit grozav sa raman peste noapte. Dar imi lipsea confortul pe care mi-l dau hainele de schimb, trusa de necessaire, alea, alea...Sunt batran si am nevoie de toate astea pt a ma simti in largul meu... ;D ;D ;D

Am ramas foarte impresionat de familia aceea minunata, de harnicia lor, de dedicatia lor, m-am indragostit de-a dreptul de ei. Ardeleni din aia autentici, cu grai, cu felul de a se purta, cu respectul fata de munca, cu grija fata de fiecare bucatica lucrata de ei. M-am uitat in focareață, in cășărie, totul era randuit si muncit. Oameni cu dragoste de loc, din aia care sfintesc pamantul pe care stau. Cu respect fata de tot si remarcabil, fata de sasi.

Plimbarea pe coline a fost o desfatare. Nu tin minte sa fi avut in ultima vreme sentimentul acela straniu pe care l-am incercat sus pe platou. O combinatie fascinanta de peisaj de savana tanzaniana, de salbaticie islandeza si de cer feroez. Greu, de descris si in cuvinte si in imagini. Am tot incercat sa refac pe fotografii culorile pe care le-am perceput acolo, dar nu am reusit. Doar acolo poti admira culoarea unica a pasunii tomnatice, a frunzisului de stejar gata sa paleasca, acolo, sub un cer care coborase atat de tare incat aveam senzatia ca il pot atinge.

Animalele fermei, cadrul acela neaos, balmosul acela delicios cu branza de burduf, pastrama care ti se topea in gura, carnatii de capra si vitel, buletele de cas, pita de casa, rosile de gradina...O binecuvantare...Oamenii aceia merita scrisi undeva intr-o carte de onoare a ospitalitatii. Si sunt atat de sfiosi, cu atata grija, cu atata bun simt, de parca n-ar stii cat de mult bine ne fac noua celor condamnati sa traim in cetatile de beton. Le-am simtit un pic de teama inainte de sosi voi, se gandeau probabil de ce oameni dau, daca veti intelege fiecare dintre voi ca e vorba de o stana autentica, nu de una fake, nu de un restaurant de 4*...Au avut cu siguranta, prosti pe acolo, idioti din aia care nu sunt in stare sa aprecieze nimic pe lumea asta. Chiar imi povesteau de doua cucoane care ajunsesera acum cateva saptamani la masa la stana, de alea cum le zic eu "de etajul IV fara lift", din specia aia puturoasa, la care cel mai probabil nu poti sa le deschizi usa pana la perete, din cauza dezordinii. Dar care in schimb le stiu pe toate, se dau umblate si ca sa iasa in evidenta, sa vaita continuu. Crezand probabil ca peste tot e ca le sex... :-\ :) Imi spunea doamna de la stana cat au putut jigni idioatele alea si ce figuri de craiese au facut pe acolo. Oamenii cu bun simt, au incercat, imi povesteau, sa le faca toate poftele, fara sa-si dea seama ca la astfel de prosti cu cat le oferi in plus, cu atat vor mai mult. Se vad si ei in sfarsit, bagati in seama si atunci nimic nu-i mai opreste. Decat cainii de la stana si batul ciobanului, la poponet.  ;D Glumesc evident, dar nu foarte tare... ::)

Am ajuns tarziu in noapte acasa si m-am lasat plimbat in amintirile acelei zile. Una fantastica, cu voi un grup superb, la o familie minunata...

















Va povesteam odata ca la mine masura aprecierii unui loc sau moment este numarul de poze pe care il fac. Ganditi-va si evaluati cat de mult mi-a placut la stana: in 6 ore am facut 600 de fotografii... :)

Celor care ati participat va transmit maine tot ceea ce am surprins, iar pentru voi ceilalti, care doriti sa aflati mai multe despre locul acela pe care cu siguranta o sa-l mai vizitam de acum incolo de multe ori, o sa continui zilele urmatoare cu postari de imagini. Ar fi pacat sa nu "vedeti" ceea ce m-a incantat atat de mult. Atat ca se poate prin imagini...


Offline adda

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1326
Re: La stana, pe Colinele Transilvaniei 25 - 27 septembrie 2020
« Răspuns #41 : Duminică, 27 Septembrie 2020, 20:22 »
 După toate cele spuse de Diana si Gigi, cred ca deja v-ati dat seama ca a fost o acțiune reușită din toate punctele de vedere si o spun acum si eu din punctul de vedere al participantului.
Totul merita nota maxima, 5 stele, si le voi lua in ordine :
-  Diana prin felul în care ne-a ghidat, ne-a prezentat această acțiune si a facut tot ce a putut sa ne simtim bine. Ma bucur ca am cunoscut-o in sfarsit; :bow:
-Ghidul din Sighișoara care ne-a prezentat cu lux de amănunte obiectivele principale din cetate , se vedea ca este  foarte documentat si pasionat
-Hanul din padure , situat asa cum ii spune si numele , în mijlocul pădurii, intr-un decor superb , aer curat si multa liniste.Doar  noi am reusit sa tulburam acea liniste cu muzica si petrecerea de seara.
-personalul de la han foarte ospitalier, ne-au facut sa ne simtim bine , ne-au oferit tot ce am avut nevoie,
- la Stână de pe coline, a fost cea mai mare surpriza: oameni promitori , mancare gustoasă specifică zonei si locației (branzeturi de toate felurile, de capra, de oaie, cârnați, balmos, ceaun de vițel) si nu in ultimul rand drumeția. Gazda noastră de la stână ne-a însoțit in drumeție si ne-a povestit multe lucruri despre munca lui , despre imprejurimi, despre natura, se vedea ca pune suflet in tot ceea ce face.
Peisajul a fost extraordinar, priveliștea de sus de pe coline, padurile ce ne inconjurau , nu pot fi descrise in cuvinte.
Merita încercată o astfel de experiență.
- Malancrav si Criș , două sate pitorești, linistite, foarte frumoase care merită vizitate .Conacul Apafi este fermecător, iar castelul Bethlen dupa ce va fi restaurat cred ca va avea un potential mare.
-bineinteles ca si  Grupul a fost extraordinar, ne-am distrat ,am ras si cred ca toti s-au simțit foarte bine.


 Sper ca a ajuns toata lumea cu bine acasa, prin toate colțurile tarii.



Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13224
Re: La stana, pe Colinele Transilvaniei 25 - 27 septembrie 2020
« Răspuns #43 : Luni, 28 Septembrie 2020, 16:10 »
Continui, asa cum am promis cu alte cateva imagini pe care le-am luat la stana. Tema: animale.
























































Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13224
Re: La stana, pe Colinele Transilvaniei 25 - 27 septembrie 2020
« Răspuns #44 : Luni, 28 Septembrie 2020, 17:40 »
Asa cum am promis, v-m trimis prin wetransfer fotografiile facute de mine, la stana. Sper sa va placa!  :)

Daca va doriti imaginile si nu ati primit Email, scrieti-mi pe singlescamp10@gmail.com si va retransmit. Atentie ca link-ul este valabil doar 7 zile. Daca in acest interval fisierul cu imagini nu a fost descarcat, nu o sa mai puteti folosi link-ul.