Masa de Paste
Ouale
• Masa incepe cu ciocnitul oualor. In prima zi de Pasti, ouale se ciocnesc numai la varf. Explicatia consta in sensul inaltarii dat prin inviere, care inseamna eliberare in sens vertical. De asemenea, capul familiei ciocneste primul, mai intai cu sotia si apoi cu copiii.
• Oul nu se intoarce, pentru ca iti intorci norocul. De-abia in urmatoarele zile ouale se ciocnesc pe toate partile, uneori chiar si pe lateral, ca oul sa se sparga. Este asa-numitul "ciocnit pe luate", specific Moldovei si sudului tarii, intalnit la toate petrecerile de tineret, in a doua si a treia zi de Pasti; cu acest prilej se declanseaza mici intreceri, pe care le castiga cel care detine oul cel mai tare.
• In toate regiunile tarii, prima zi de Pasti este ziua familiei, cand rudele se reunesc pentru asa-numita "reintegrare spirituala in spita de neam".
Friptura
• Nu se pregateste peste tot din carne de miel. In unele zone din Transilvania si mai ales la banateni, se obisnuieste purcelusul de lapte, iar in tara Zarandului, iedul inlocuieste mielul.
• Friptura trebuie sa ramana intreaga. Dupa ce mielul se frige, capul familiei are misiunea sa-l taie, gest prin care membrii familiei sunt simbolic integrati intr-un tot. Pentru a incapea in cuptor, animalul sacrificat de Pasti trebuie sa fie mic.
• Alte mancaruri in Oltenia si Muntenia, din maruntaiele si capatana mielului se fac ciorbe cu leustean. Se mai gateste drob si stufat, mancaruri cu usoara influenta orientala.
Petreceri si jocuri
• In Moldova se organizeaza "datul in scranciob" - un leagan mare, care pana in anii '30-'40 ai secolului trecut putea fi vazut si in Capitala, prin cartiere marginase. In comunitatile traditionale, fetele care au un "dragut" sunt invitate de acesta sa se dea in leagan, iar ele trebuie sa dea drept plata oua rosii. Datul in scranciob este, practic, o modalitate de afisare publica a viitoarelor cupluri, o prefigurare a nuntilor. Datul in leagan se practica in fiecare duminica, pana la Rusalii.
• La Brasov, in prima zi de Pasti, tinerii merg la casele fetelor de maritat si primesc in dar oua rosii, pe care, in a doua zi a Sarbatorii, le mananca in comun, la iarba verde. In a treia zi, brasovenii asista la "defilarea junilor", care isi prezinta tinutele ceremoniale. Merg calari, pe cai impodobiti cu harnasamente bogate.
Pasca
• Pasca se face din aluat de cozonac
• Este rotunda (substitut al Soarelui) si are insemnul crucii (simbol al penitentei lui Iisus. In fiecare din cele patru compartimente ale crucii se pune cate un ou. Pe margine, pasca are un brau (funia vietii), iar la mijloc se pune branza dulce - simbol al Bunului Pastor(Iisus).
• Prin forma, mod de alcatuire si de ornamentare, pasca reprezinta o sinteza vizuala a Pastelui, un raspuns complex la o serie de convingeri crestine si precrestine. In Ardeal, masa de Pasti este formata din oua, friptura si cozonac, fara pasca. Cozonacul cu mac (in Banat si sud-vestul Transilvaniei), cel cu nuca si cu branza (in centrul Ardealului) sunt fala mesei de Pasti.