Autor Subiect: Mandra Bucovina, in acorduri de "Balada"  (Citit de 444 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 11773
Mandra Bucovina, in acorduri de "Balada"
« : Duminică, 14 Februarie 2021, 10:39 »
Tara obcinelor si a padurilor de fag, a spiritualitatii si duhovniciei, un imens creuzet in care s-au adunat culturi si semintii. Au sosit in magicul taram al Bucovinei colonisti germani, evrei, apoi poloni, armeni, unguri, slovaci, lipoveni, huțuli și ucraineni. Impreuna cu cei ce deja binecuvantau locul, cu romanii si slavii, au format un melanj cultural impresionant, intr-o perfecta armonie cu natura. Se spune ca poate nicăieri în Romania sau poate chiar in lume oamenii nu se potrivesc atât de bine cu locurile în care trăiesc şi cu simbolurile pe care le-au ridicat.



Meleaguri ce păstrează adânc urmele trecerii a trei imperii, impodobite si incondeiate. Aici, intre codrii de fag si paduri batrane de brad, poate fi vazut acel albastru unic, captivant, ce lumineaza superbele mănăstiri. Dealuri domoale, iarba grasa, ape repezi. Dimineti sublime, atunci cand ceata se ridica deasupra pasunilor. Case pictate, oameni frumosi, cum rar mai gasesti. Imi place de ei ca te intreaba ce faci, asta chiar daca te vad ca nu faci nimic. Imi place mancarea bucovineana, eu gandesc ca e cea mai buna care se face in tara noastra. Iubesc nu doar gustul mancarii de la ei, ci si felul in care ti-o aduc si te indeamna. Imi plac sobele lor, care au acea prelungire calda, pe care poti dormi ca pisica. Acum vreo douazecisi cinci de ani, eram in drum pe acolo si am fost gazduit intr-o casa bucovineana. Am fost primit cu toata bunatatea oamenilor de acolo, omenit cu palinca de sfecla si cu cea mai savuroasa mancare pe care tin minte s-o fi mancat undeva. Am o multime de amintiri minunate din Bucovina si pentru ca imi place sa-mi impartasesc bucuriile cu voi, va indemn sa vedeti si voi acel taram de basm.



Poate ca locurile astea ar trebui sa fie simtite prin cuvintele lui Eminescu. "Suntem ceea ce iubim". A fost indragostit de tinutul Bucovinei si nu doar pentru ca tatal sau era de acolo. Luand parte la hramul Mănăstirii Putna, impresionat si emotionat, geniul poeziei romanesti spunea atunci: „Să facem din Putna Ierusalim al neamului românesc şi din mormântul lui Ştefan altar al conştiinţei naţionale”. În perioada petrecută în Bucovina, Mihai Eminescu s-a îndrăgostit atat de mult de acest taram, incat nu mai contenea sa caute si sa-i atribuie laude. Numea „Tara Fagilor” „partea cea mai veche şi mai frumoasă a ţării noastre”, „raiul Moldovei”, „ţara presărată cu biserici şi mânăstiri, zidite de luminaţii domni ai Moldovei”, „bucata de pământ, unde zac oasele domnilor noştri de la Dragoş Voievod până la Petru Rareş”, „în Bucovina e sfânta cetate a Sucevei, scaunul domniei vechi cu ruinele măririi noastre”.

Sau poate ca locurile astea ar trebui simtite prin versurile pline de sensibilitate a lui Labis. A tanarului genial pe care Gafita il descria: „Labiş arăta ca un om de la munte, un pădurean, nu un cioban. Purta şi căciulă, avea şi taşcă. Nu traistă, ci taşcă, adică un fel de tolbă sau geantă cu baieră. Labiş era îmbrăcat în armonie cu ce era el, cu ce-i erau tatăl şi mama: lume dintr-un strat de cinste – puţin numeros – al unui sat moldovenesc din munte”. Iar Mihail Petroveneanu, spunea despre tanarul poet: “Ochii de un verde albastru liniştit ca o apă de iezer, de lac de munte, se intensificau la răstimpuri inegale, în tonuri mai aprige, aproape oţelii, semn de încordare şi chiar de mânie, sau se  întunecau până la un verde compact, ca acela al pădurilor întunecate în care versurilor lui le plăceau să se piardă, cuprinse de nostalgii sadoveniene, ori mai înapoi, eminesciene”. Chipul sau oglindea Bucovina. Cine stie cat de multe mai avea acest om de aratat, de oferit. Din pacate viata lui s-a stins prematur, curmata de un grav accident de tramvai. Geo Bogza scria: „Am sentimentul, am certitudinea, deznădejdea şi revolta că în Nicolae Labiş destinul a strivit pe cel ce ar fi putut fi marele poet al generaţiei sale.”

Sau poate ca locurile astea ar trebui simtite prin acordurile „Baladei” lui Ciprian Porumescu. Sau prin cele din „Crai Nou”, compuse de acelas genial muzician, nascut intr-un loc cu o rezonanta atat de melodioasa, pe care doar in Bucovina o gasesti: „Sipotele Sucevei”. Un alt titan al artei, care s-a stins prea devreme. Cel ce ne-a lasat „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Odă ostașilor români” a murit, rapus de tuberculoza la doar 29 de ani. S-a stins din viata în casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu în onoarea sa.
Este oare intamplator ca astfel de oameni s-au nascut sau au ales sa traiasca in Bucovina? Eu nu cred. Locurile frumoase atrag si nasc oameni frumosi. Nimic nu este intamplator in lumea asta.

Fiecare roman, fara exceptie ar trebui sa ajunga macar o data in viata sa calce pe urmele lui Eminescu, Labis, Porumescu. Sa incerce sa vada prin ochii lor Bucovina. Pentru ca acestia sunt oamenii care definesc fiinta noastra romaneasca, cea adevarata, cea draga. Si asa aratam ca ne indragim tara. Nu sforaind nationalisme.

Am deschis aici in club poarta Bucovinei cu 11 ani in urma, iar acum ma bucur mult s-o avem aici in Singles Camp&Travel pe Lidia Mandache, o buna cunoscatoare a Bucovinei, un om care stie sa o arate „cu suflet”, sa-i puna in evidenta comorile. A gandit pentru voi, dedicat si personalizat mai multe programe, care va ofera ca intr-un amfiteatru imens superba panorama a Bucovinei.

Balada lui Ciprian Porumbescu, in interpretarea fantastica a Clarei Cernat and Thierry Huillet. M-a emotionat profund unul dintre cooment-urile la acest video, il gasiti si voi: "Divin este "adjectivul minor" pentru aceasta minunatie. Daca nu simti ca te ridica la cer, inseamna ca nu esti om, ca nu esti viu.
Ciprian Porumbescu este un un pui de zeu al muzicii noastre romanesti si nu gresesc cand afirm acestea, eu, un simplu muritor. Probabil ca, invidios pe noi pamantenii, Dumnezeu l-a luat mult mai degraba la el in ceruri, sa-i cante numai lui.
Felicitari pentru cat ati simtit din ce-a vrut "sa spuna" acest semizeu al muzicii, draga si stimata Clara Cernat, deoarece mi-ati facut umila existenta, pentru cateva clipe , mult mai fericita.
Nu stiu, chiar nu stiu cum sa va multumesc, dar acelasi Dumnezeu are grija de toate."



Vis, de Mihai Eminescu. Recita Adrian Pintea



Moartea Caprioarei de Nicolae Labis. Recitare : Lucian Dumbravă. Muzica : Nicolae Doboş



Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 11773
Re: Mandra Bucovina, in acorduri de "Balada"
« Răspuns #1 : Marţi, 16 Februarie 2021, 16:59 »
Un filmulet superb care prezinta Bucovina: