...am si eu o povestire foarte interesanta pe care am descoperit-o intr-o carte cu multi ani in urma .
Traia odata in satul Sumal ,un batran tare intelept.Acesta isi dobandise intelepciunea in cele peste 100 de ierni pe care le traise si care ii albisera de tot parul.Batranul nostru obisnuia sa doarma putin in fiecare dupa-amiaza ...Era un obicei pe care si-l luase cu multi ani in urma - si se simtea bine cu el...Somnul ii reamprospata mintea si ii odihnea trupul batran ,obosit si vlaguit de povara anilor pe care-i traise.Somnul ii facea batranetele mai linistite.... De cateva zile incoace insa,somnul lui binefacator era deranjat de galagia pe care o faceau copiii care locuiau in vecinatate.Acestia nu-si gasisera altceva mai bun de facut ,decat sa bata mingea sub fereastra camerei in care dormea batranul nostru. Batranul ii ignorase pur si simplu in zilele trecute,dar astazi,vazand ca aceasta joaca se transformase deja intr-o rutina pentru copii, el considera ca trebuia neaparat sa faca ceva....Asa ca , se gandi cat se gandi, iar la un moment dat, ii veni o idee pe care se hotari sa o puna in aplicare. Isi lua carja pentru a-si sprijini corpul batran si vlaguit de povara anilor pe care-i traise, apoi iesi cu greu afara din casa, clatinandu-se foarte tare pe picioarele-i slabite si tremurande. Cand ajunse in dreptul copiilor, acesta le spuse: "Dragii mei , veniti va rog cu totii mai aproape de mine - ascultati-ma cu atentie, ca am sa va spun ceva ...Dupa ce copiii se stransera cu totii in jurul batranului, acetsa continua.....-daca veniti si maine sa jucati mingea la aceeasi ora , va voi da 10 galbeni...! " "Bine - au zis copiii- cum sa nu venim nene...! Vom veni sigur!" A doua zi,copiii au fost din nou prezenti la joaca. Inteleptul nostru iesi din nou afara sa-i intampine. Ii saluta si ii felicita ca se tinusera de cuvant si le dadu cei 10 galbeni promisi...Apoi le spuse: " Dragii mei , daca veniti si maine sa va jucati la aceeasi ora, va voi da 7 galbeni ". " Bine - au zis copiii, putin confuzi- vom veni si maine , nene...!" Atreia zi , lucrurile s-au intamplat la fel. Inteleptul a iesit din nou afara, le-a dat cei 7 galbeni promisi, iar apoi le-a zis: " Dragii mei, daca veniti si maine sa va jucati la aceeasi ora , va voi da 3 galbeni". " Bine-au zis copii, foarte confuzi de aceasta data-poate, vom mai veni si maine...!" A patra zi, copii au venit din nou. Inteleptul a iesit afara sa-i intampine si sa le dea cei 3 galbeni promisi, iar apoi le-a zis: " Dragi mei,daca veniti si maine sa jucati mingea la aceeasi ora ..., va voi da un galben" De aceasta data, copiii nu au raspuns nimic la oferta batranului...Parca le pierise graiul...Se uitau insa unii la altii extrem de confuzi si de nedumeriti...!Dupa ce pleca inteleptul nostru, ei se apucara sa discute foarte aprins ultima oferta a acestuia. Nu le venea sa creada ce se intampla...!Nu intelegeau de ce batranul le micsora de fiecare data suma...! Nu le venea sa creada ca acesta, dupa ce le daduse 10 galbeni la inceput, acum le dadea numai un galben...! Nu le venea sa creada ca aceeasi munca pe care o facusera ieri si alalta ieri, acum era platita atat de putin. Ceea ce le oferea acum batranul, nu mai merita eforturile lor...Asa ca, au considerat cu totii ca oferta batranului nu e buna...! Au hotarat atunci sa nu mai vina sa sa-l serveasca pe batran...! Batranul nostru, uitandu-se pe geam, ii vazu pe copii plecand...Intelese atunci ca lectia pe care le-o daduse in aceste ultime zile, luase acum sfarsit .Stia ca, copiiierau suparati pe el - si poate in situatia respectiva aveau si de ce...! Dar batranul stia ca, copiii primisera in aceste ultime zile o lectie de viata, al carei talc urmau sa-l inteleaga peste multi ani de-acum inainte... Batranul stia ca atunci cand copiii vor deslusi talcul acestei intamplari, el va fi de mult plecat de pe aceasta lume, iar copiiinu vor mai fi de mult copii...! Stia si era multumitca - el plantase deja semintele intelepciunii in mintile acestor copii...! Cu aceste ganduri, batranul zambi multumit si satisfacut de ceea ce facuse. Copiii nu s-au mai prezentat la geamul batranului nici a cincea si nici a sasea zi ...In ziua a saptea , la ora obisnuita, inteleptul nostru iesi din nou afara. Se uita in susul si in josul strazii in speranta ca-i va zari. Dar vazu ca copiii nu mai apareau...Ii paru rau ca nu-i mai vede...- simtea ca ii e dor de copii, vroia parca sa-i vada din nou, vroia parca sa-si ia ramas bun de la ei ...Privirea batranului era vie si parca cauta ceva cu disperare...- ii cauta pe copii...La un moment dat, privirea i se pierdu parca in gol pentru cateva clipe...In acele momente de reverie si evadare din realitate, batranul isi revazu in fata ochilor toata viata...: Se revazu copil.., apoi adolescent..,apoi adult...,iar apoi batran...! Isi dadu atunci seama cu satisfactie ca nu are regrete...- isi dadu seama ca viata i-a fost frumoasa si ca a fost bine traita...! Era multumit de modul in care isi traise viata pe acest pamant ...! Era multumit de ceea ce facuse in viata...,- era multumit de lectia pe care o daduse copiiilor in aceste ultime zile. Acest ultim gand il readuse din nou la realitate, facandl sa se uite din nou in susul strazii in speranta ca poate ii va revedea pe copii...Intr-un tarziu..., realizand ca copiii nu vor mai veni, se hotari sa se reantoarca i casa. Simtea acum ca e extrem de obosit ...simtea ca tot trupul ii tremura foarte tare...- ii tremura parca mai tare dacat ii tremurase vreodata...Se urni totusi din loc cu greu, clatinandu-se din ce in ce mai tare...Se simtea obosit si vlaguit....! Odata intrat in casa, simti ca nu se mai poate misca...Se forta totusi, din rasputeri, folosindu-si ultimele resurse ca sa ajunga pana la pat ...Cand ajunse langa acesta, isi lasa corpul rigid si vlaguit de puteri sa cada si sa se intinda pe asternutul moale. Se intoarse apoi cu greu pe spate si incepu sa se relaxeze respirand incet, rar si calm..Se simtea bine acum ...se gandea la copii...! Surase cu bunatate si seninatate cand isi dadu seama ca ajunse acum sa-i iubeasca...!Continua sa respire rar si linistit...In camera nu se mai auzea altceva decat respiratia lui regulata si calma...Intr-un tarziu adormi..Avea zambetul pe buze ..., fata senina...si corpul relaxat...Era un somn linistit ...Era ultimul lui somn...! Era somnul din care avea sa nu se mai trezeasca niciodata...! Intelepciunea batranului daduse ultimele ei roade . El nu certase copii si nici nu le interzise nimic. Prin puterea mintii si a intelepciunii sale el a reusit sa-i faca sa nu mai vina - ba mai mult decat atat - el a insamantat in mintile acestora semintele intelepciunii umane. Batranul dezlegase de-a lungul vietii sale, puterile ascunse ale mintii. El invatase in viata lui ca , orice lucru dificil poate fi rezolvat cu bunatate si intelepciune. Ceea ce facuse el acuma cu copiii, nu era altceva decat o aplicare a principiilor intelepciunii pe care le descoperise si el la randul lui in viata.