Autor Subiect: Singur in lupta pentru viata  (Citit de 68762 ori)

0 Membri şi 3 Vizitatori vizualizează acest subiect.

Offline pocama

  • Sr. Member
  • ****
  • Mesaje postate: 310
  • Iubeste si fa ce vrei!
Re: Singur in lupta pentru viata
« Răspuns #255 : Vineri, 25 Noiembrie 2011, 22:34 »
Oare ce ne tine departe unii de altii? De ce atatea despartiri, daca singuratatea este atat de urata? Cautam toata viata, speram ca vom gasi, imbatranim si ne resemnam. Cum ajung unele cupluri la venerabile varste tinandu-se de mana, potrivindu-si pasii unul cu altul, privindu-se cu afectiune? Mi se stange sufletul cand ma gandesc trecand pe langa ei ca, intr-o zi ,vor trebui sa se desparta. Unul va pleca in alta lume. Cel ramas cat va putea supravietui singur? Nu suntem programati sa fim jumatati de oameni. Dar cum sa gasim restul? <iframe width="640" height="385" src="//www.youtube.com/embed/JZKGVVhdwUg?fs=1&start=" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

varsator38

  • Vizitator
Re: Singur in lupta pentru viata
« Răspuns #256 : Vineri, 25 Noiembrie 2011, 22:50 »
Mi se stange sufletul cand ma gandesc trecand pe langa ei ca, intr-o zi ,vor trebui sa se desparta. Unul va pleca in alta lume. Cel ramas cat va putea supravietui singur? Nu suntem programati sa fim jumatati de oameni. Dar cum sa gasim restul?

asa o pereche cum descri tu aici,sunt bunicii mei care la 84 de ani,nu sunt disperati ca firul vietii e pe sfarsite ci sunt tristi ca se vor desparti,se gandesc fiecare,ce se va face celalalt fara el :(

"cum gasim restul"?oare ne dorim cu adevarat, sa mai gasim ceva Pocama!?

Offline balanta

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 626
  • ...sa fiu eu insami
Re: Singur in lupta pentru viata
« Răspuns #257 : Sâmbătă, 26 Noiembrie 2011, 12:37 »
pocama, despartirile vin din ego-ul nostru...chiar am observat ca iubim numai daca primim...cand nu mai primim ce dorim consideram ca nu mai suntem iubiti si nu mai iubim si mergem iar in cautarea ofertei...dupa o anume varste , nu chiar la toata lumea, dispare ego-ul...nu mai ramane decat daruirea asta daca amandoi au acelasi nivel de intelegere....eu stiu multe cupluri care dupa 60 de ani au regasit cumva drumul catre ei dar trecand peste ceea ce azi noi nu putem accepta...
"...am invatat ca poti continua inca mult timp dupa ce ai spus ca nu mai poti..." Octavian Paler

silviu

  • Vizitator
Re: Singur in lupta pentru viata
« Răspuns #258 : Sâmbătă, 26 Noiembrie 2011, 12:43 »
asa o pereche cum descri tu aici,sunt bunicii mei care la 84 de ani,nu sunt disperati ca firul vietii e pe sfarsite ci sunt tristi ca se vor desparti,se gandesc fiecare,ce se va face celalalt fara el :(

nu plange ca s-a terminat! zambeste pentru ca s-a petrecut!
Citat din: balanta
chiar am observat ca iubim numai daca primim...
pai daca nu primim, mergem la alta care ne ofera.

Offline balanta

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 626
  • ...sa fiu eu insami
Re: Singur in lupta pentru viata
« Răspuns #259 : Sâmbătă, 26 Noiembrie 2011, 13:58 »
Silviu, lasand gluma nu-i chiar asa...sunt putine sanse ca cineva sa iti ofere chiar ce vrei...si atunci ce faci, cauti din relatie in relatie sau muncesti sa te schimbi tu pe tine?...de unde atata sincronizare?
"...am invatat ca poti continua inca mult timp dupa ce ai spus ca nu mai poti..." Octavian Paler

silviu

  • Vizitator
Re: Singur in lupta pentru viata
« Răspuns #260 : Duminică, 27 Noiembrie 2011, 11:38 »
eu nu ma mai pot schimba. si-atunci da, caut din floare-n floare :)

Offline Sara

  • Sr. Member
  • ****
  • Mesaje postate: 314
Re: Singur in lupta pentru viata
« Răspuns #261 : Duminică, 27 Noiembrie 2011, 15:58 »
Ca sa primesti, uneori trebuie sa dai tu primul.
Si-n functie de ceea ce dai tu in general, cam tot aia primesti. Pe legea rezonantei, a atractiei, a oglinzii/oglindirii, etc.
Poti cauta din floare in floare mult si bine, fara schimbare si constientizare nu pica decat acelasi "tipar".
E curios cum umarul unei femei poate parea uneori de stanca pentru un barbat.

Offline Sara

  • Sr. Member
  • ****
  • Mesaje postate: 314
Re: Singur in lupta pentru viata
« Răspuns #262 : Duminică, 27 Noiembrie 2011, 15:59 »
eu nu ma mai pot schimba.

Cica nu exista nu pot, ci doar NU VREAU. Ceea ce e cu totul altceva.
E curios cum umarul unei femei poate parea uneori de stanca pentru un barbat.

silviu

  • Vizitator
Re: Singur in lupta pentru viata
« Răspuns #263 : Duminică, 27 Noiembrie 2011, 16:13 »
aha, "cica".

Offline Sara

  • Sr. Member
  • ****
  • Mesaje postate: 314
Re: Singur in lupta pentru viata
« Răspuns #264 : Duminică, 27 Noiembrie 2011, 19:38 »
aha, "cica".

e mai bine asa?
schimba cu ceva certitudinea sau incertitudinea  :P?
E curios cum umarul unei femei poate parea uneori de stanca pentru un barbat.

Offline steliana

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 5133
Re: Singur in lupta pentru viata
« Răspuns #265 : Vineri, 02 Decembrie 2011, 12:54 »
Ca sa primesti, uneori trebuie sa dai tu primul.
Si-n functie de ceea ce dai tu in general, cam tot aia primesti. Pe legea rezonantei, a atractiei, a oglinzii/oglindirii, etc.
Poti cauta din floare in floare mult si bine, fara schimbare si constientizare nu pica decat acelasi "tipar".


PERFECT ADEVARAT!
Oricare dintre tipare, aduce ceea ce nici nu am imaginat, atunci cand am constientizat!
nihil sine deo

daliana

  • Vizitator
Re: Singur in lupta pentru viata
« Răspuns #266 : Luni, 26 Decembrie 2011, 23:28 »
da, Sara, facem echilibristica pe fringhia vietii... Si e mai greu cind esti singur. Dar si mai greu cind cineva ti se opune

Offline Sara

  • Sr. Member
  • ****
  • Mesaje postate: 314
Re: Singur in lupta pentru viata
« Răspuns #267 : Luni, 26 Decembrie 2011, 23:50 »
da, Sara, facem echilibristica pe fringhia vietii... Si e mai greu cind esti singur. Dar si mai greu cind cineva ti se opune

Daca privesc in profunzime, eu descopar ca e mai usor singur. Cand esti singur, nu e nimeni cu care sa te sfatuiesti, care sa te tina sau sustina, care sa iti zambeasca de acolo de jos (de sub frangie) sau dupa o franghie paralela (ceea ce-ti poate lipsi daca n-ai invatat si experimentat autonomia insasi, dar te poate motiva sa o faci de unul singur pentru ca odata invatata, sa o poti oferi intr-o relatie - nu stii sa ti-o oferi tie insuti, nu esti capabil sa oferi altcuiva ceea ce nu-ti poti oferi tie insuti). Esti tu cu tine insuti si motivatia o gasesti doar in tine. N-o gasesti, azi, te ridici si o iei de la capat. Fara sa fii fortat de cineva din exteriorul tau.
Probabil nu degeaba initiatii spun ca perioada de burlacie/singuratate, perioada numita "nu-i e dat sa fie cu cineva" este perioada de PREGATIRE pentru ceea ce urmeaza. Se spune ca numai persoanele care au reusit sa traiasca singure in armonie cu ele insele ajung sa se desavarseasca prin casatorie. Pentru ca prin casatorie indivizii ajung sa se cunoasca mai bine pe ei insisi (oglindindu-se reciproc) si apoi ajung sa se cunoasca unul pe altul. Cand esti singur, nu e cineva care sa-ti arate defectele, care sa te motiveze sa fii altfel. Daca reusesti sa o faci tu singur, iti asiguri deja o treapta urcata mai aproape de ceea ce se presupune "o relatie mai reusita decat precedentele".

Cand cineva ti se opune prin opozitia lui facandu-ti rau, da, poate fi mai grea povara existentei singuratatii in doi, decat cea de a fi singur cuc.

Oricare varianta ar fi valabila pentru cititor, echilibristica privita ca joc devine interesanta atata timp cat nu privesti in jos prea mult!
E curios cum umarul unei femei poate parea uneori de stanca pentru un barbat.

daliana

  • Vizitator
Re: Singur in lupta pentru viata
« Răspuns #268 : Marți, 27 Decembrie 2011, 00:05 »
Foarte mare dreptate ai!
Daca tu te placi pe tine cu adevararat(nu mintindu-te sau pacalindu-te la coafor ), atunci si partenerul te va placea , pentru ca ai transmiti starea ta de multumire

Offline Sara

  • Sr. Member
  • ****
  • Mesaje postate: 314
Re: Singur in lupta pentru viata
« Răspuns #269 : Marți, 27 Decembrie 2011, 00:17 »
De fapt...daca tu te placi si te accepti asa cum esti (ca de...pana la perfectiune cale lunga si nebatuta) atunci CHIAR DACA partenerul nu te place (uneori sau mai mereu) asta nu e problema ta, ci a lui. Si daca tu te simti bine atat in pielea ta si te accepti, cat si pe el in pielea lui (nu a ta  :D) si POTI sa il placi si pe el si sa il accepti  cu limitele si defectele lui, putin conteaza ca el te accepta azi si maine nu. La urma urmei cine-i constant in gandire si-n simtire mereu?

Importanta e imaginea TA pentru TINE.
Daca ea este realista si o accepti, nu vei mai cauta acceptarea unuia sau a altuia, pentru simplul motiv ca STII CINE ESTI, si nu mai ai nevoie de acceptarea nimanui sau de confirmarea cuiva. Ma accepti, e minunat, nu ma accepti e la fel de minunat. Nu mi se darama intreg universul ca azi nu-ti plac din varii motive! Universul meu e-n constructie INDEPENENT de universul altuia. Cine vrea sa construiasca cu mine, e liber sa o faca, cine nu, e liber sa se uite, sa plece, sa faca ce pofteste!
E curios cum umarul unei femei poate parea uneori de stanca pentru un barbat.