Buna ziua
Frumos subiect , daca imi permiteti imi voi expune si eu parerea
Am trecut prin doua casnicii esuate , prima de 16 ani , a doua doar 3 , deci am avut curaj sa incerc din nou si desi nu a mers nu regret pasul facut , din experienta pot spune ca "atunci cand ceva e prea frumos ca sa fie adevarat de obicei asa e ", probabil varsta ne face mai inflexibili , mai putin dispusi sa facem compromisuri .
Eu cred ca e nevoie de mult curaj sa recunosti fata de tine insuti ca ceva nu merge in relatie , daramite sa expui asta cu voce tare in cuplu
, sau sa faci pasul de a pune capat relatiei , poate teama de singuratate , poate teama de te simti nedorit , neiubit , nefolositor cuiva , teama de a fi judecat , dezaprobat te tin legat intr-o relatie disfunctionala , insa am o vorba ," viata ta ti-o traiesti numai tu , nimeni nu-ti traieste viata si nici tu nu o traiesti pe-a altuia " deci totdeauna fa cum e mai bine pentru tine in orice aspect al vietii , fii impacat cu deciziile luate si fara regrete ulterioare ,,,,,,,,,,,,,,,asta ii repet fiului meu ( face 18 ani anul asta ) si asta e principiul dupa care ma calauzesc in calatoria aceasta numita viata .
Singur , in cuplu , cu copii sau fara , muncind sau lenevind , facand sport sau mancand la 2 noaptea , toate fac parte din viata noastra , sunt deciziile noastre , totdeauna vor fi unii mai buni ca noi si altii mai slabi ca noi ( si la propiu si la figurat ) important e sa fii impacat cu tine insuti , eu asa cred